Un aisberg desprins din Antarctica a eliberat 150 de miliarde de tone de apă. Va modifica substanțial ecosistemul
Un aisberg uriaş care s-a desprins din banchiza Peninsulei Antarctica în 2017 a eliberat în oceanul planetar o cantitate de peste 150 de miliarde de tone de apă dulce şi nutrimente odată cu topirea lui.
Topirea aisbergului care s-a produs la o distanţă de 4.000 de kilometri în raport cu punctul de pornire al călătoriei sale, un volum considerabil, care riscă să modifice substanţial un ecosistem fragil, potrivit unui studiu publicat joi, relatează AFP.
Formarea aisbergurilor reprezintă un proces natural, însă încălzirea aerului şi a oceanelor de pe Terra contribuie la accelerarea sa, afirmă oamenii de ştiinţă.
Aisbergul a fost denumit A68
În iunie 2017, un aisberg, denumit A68, s-a desprins dintr-o banchiză uriaşă, Larsen C, situată la marginea Peninsulei Antarctica.
Acel bloc uriaş de gheaţă cu o greutate de câteva mii de miliarde de tone şi o suprafaţă de două ori mai mare decât cea a Luxemburgului, a fost cel mai mare aisberg observat vreodată de oamenii de ştiinţă, dar a fost retrogradat ulterior pe locul al şaselea în acest clasament, notează autorii studiului publicat în revista Remote Sensing of Environment.
A68 a rămas timp de doi ani în apele reci ale Mării Weddell în proximitatea punctului său de separaţie, înainte de a călători spre nord, către mări mai calde, dând atunci startul unui proces de topire, care a durat până la dispariţia sa totală în primăvara anului 2021 în Atlanticul de Sud, în apropiere de insula britanică Georgia de Sud, la 4.000 de kilometri distanţă de punctul de pornire al peregrinărilor sale.
În toamna anului 2020, aisbergul s-a apropiat periculos de mult de acea insulă, făcându-i pe cercetători să se teamă că blocul de gheaţă, a cărui parte scufundată măsura încă aproximativ 140 de metri în diametru, să rămână blocat pe fundul mării şi să împiedice astfel accesul pentru mii de pinguini şi foci care trăiesc în acea zonă.
Dezastrul a fost evitat, însă oamenii de ştiinţă care au urmărit toate etapele vieţii acestui aisberg cu ajutorul unor sateliţi, îşi pun acum o serie de întrebări despre impactul generat de topirea acelui bloc de gheaţă care înmagazina o cantitate uriaşă de apă dulce.
În perioada celor trei luni din intervalul 2020-2021 când aisbergul s-a topit complet în apropierea insulei Georgia de Sud, A68 a eliberat în total 152 de miliarde de tone de apă dulce şi nutrimente în acel ecosistem fragil. Acea cantitate echivalează cu 61 de milioane de piscine olimpice şi cu 20 de volume ale celebrului lac scoţian Loch Ness, a precizat într-un comunicat centrul de cercetări ştiinţifice British Antarctic Survey, care a participat la acest studiu.
"Este un volum enorm de apă şi vrem să aflăm dacă el a avut un impact pozitiv sau negativ asupra ecosistemului din jurul insulei Georgia de Sud", a precizat coordonatoarea principală a studiului, Anne Braakmann-Folgmann, cercetătoare la Centrul de observaţii şi prognoze polare din cadrul Universităţii Leeds din Marea Britanie.
Studiul a subliniat mai ales felul în care volumul mare de apă dulce, eliberată într-o mare din care se alimentează foci, păsări şi balene, ar fi putut să afecteze "proprietăţile apei şi planctonul".
Este cu atât mai important să se studieze acest impact, cu cât A68 "a urmat un traseu clasic", a precizat Anne Braakmann-Folgmann. "Sperăm să aflăm mai multe informaţii despre aisbergurile care urmează aceeaşi traiectorie şi despre felul în care ele influenţează oceanele polare", a adăugat ea.
Etichete: aisberg,
Dată publicare:
.webp)
