Tot mai mulți români cumpără aparate de făcut compost, pentru a reduce deșeurile. Unul costă 1.500 euro
Crește numărul celor care nu vor să mai arunce resturile alimentare la gunoi. Preferă să le folosească pentru a obține compostul, un îngrășământ natural potrivit pentru grădini.
Comisia Europeană ne-a dat termen până anul viitor să ajungem la cel puțin 55% din deșeurile municipale reciclate. Suntem însă departe de acest prag, mai ales că legea care reglementează acest sector nu are nici acum norme de aplicare.
Aparatele de dimensiuni reduse pentru obţinerea compostului acasă sunt foarte căutate. Micuţa mașinărie înghite orice fel de resturi alimentare pe care, în două săptămâni, le transformă într-un îngrășământ bogat în nutrienți care poate fi folosit pentru flori și grădină. În acest fel și coșul de gunoi se umple mai rar.
Un astfel de aparat costă în jur de 1.500 de euro și este o variantă bună inclusiv pentru birouri.
Și magazinele și restaurantele au variante pentru a transforma mâncarea pe care nu reușesc să o vândă, în loc să o arunce la gunoi. De asemenea, pot apela la companii specializate care adună mâncarea expirată.
Deși în România au apărut multe companii care transformă alimentele aruncate în biogaz și energie, ori în compost care poate fi folosit ca îngrășământ în agricultură, statul pare că pune piedici acestui sector. Legea care reglementează domeniul nu are norme de aplicare, cu toate că a fost adoptată de 4 ani.
Cristina Feodorov, directorul de dezvoltare al unei firme de compostare: „Faci un compost și ca să poți să îl vinzi sau să îl valorifici îți trebuie niște parametri tehnici prin care tu poți să dovedești că acel compost este sigur pentru populație pentru că el ajunge în agricultură. În acest moment, sunt câțiva operatori din țară care și-au certificat compostul în alte țări.”
În România sunt generate anual în jur de 3 milioane de tone de deșeuri municipale, care includ resturile alimentare, însă doar un milion de tone ajung să fie reciclate.
