Soluția găsită de un antreprenor din Iași pentru a nu polua când face aranjamente florale
Delicatele buchete sau aranjamentele florale sunt deseori o sursă de poluare, dacă sunt învelite în folii din plastic, legate cu bandă adezivă ori cu elastic.
Toate acestea ajung la gunoi și dăunează mediului. Datele statistice arată că, la nivel mondial, doar 0.03% din plasticul folosit pentru abalarea florilor este reciclat.
Vestea bună e că ne putem bucura de florile frumos aranjate și fără să poluăm. O florărie din Iași folosește deja numai vase și ambalaje prietenoase cu mediul.
Pentru realizarea unui aranjament floral este folosit un vas din ceramică, ce poate căpăta ulterior o altă detinație. Plantele sunt susţinute de un schelet din sârmă.
Iar dacă pentru susţinerea aranjamentului este folosit un burete special, acesta poate fi utilizat ulterior ca substrat pentru semințe și butași, dar poate deveni și compost pentru pământul din ghivece. Nici detaliile nu au fost neglijate.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Cristina Păduraru, designer floral: ”Folosim, pentru prinderea florilor în buchete, banda floristică şi nu clasicul scotch, iar pentru realizarea aranjamentelor ce, în mod obişnuit, ar necesita silicon, noi folosim sârmă. Şi aşa diminuam cantitatea de plastic sau de produse ce nu pot fi reciclate sau reutilizate.”
Afacerea a primit finanţare europeană - 25 de mii de euro, printr-un Program Operațional, iar ideea le-a venit întreprinzătorilor din Iaşi după ce au vizitat mai multe grădini botanice.
Iosif Păduraru, antreprenor: ”Speram că celelalte florarii şi restul să poată să conştientizeze acest lucru şi cu toţii, atunci când mergem să cumpărăm, să fim puţin mai conştienţi de ceea ce cumpărăm.”
Conform statisticilor, la nivel mondial, în industria florilor sunt folosite anual aproximativ 100 mii tone de plastic, din care doar 0.03 la sută sunt reciclate.
Silviu Gurlui, fizician: ”Aceste materiale plastice sunt degradate pe parcursul a câtorva sute de ani, 500 de ani necesari ca să fie degradate. În acest timp, degradarea lor este însoţită de compuşi chimici eliberaţi în atmosferă.”
În România, doar 1% din produsele din plastic sunt reciclate. Este cel mai mic procent din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat, publicate la finele anului trecut.
