Solstițiul de vară 2025: 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Care e diferența dintre vara astronomică și cea meteorologică
Astăzi este cea mai lungă zi din an și, oficial, are loc începutul verii astronomice. Află ce semnifică, de fapt, această zi, de ce este cea mai lungă zi din an și ce tradiții se țin în ziua solstițiului de vară.
În anul 2025, solstițiul de vară va avea loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42 (ora României).
Când are loc solstițiul de vară în 2025?
Acesta marchează începutul oficial al verii astronomice în emisfera nordică. În această perioadă, axa Pământului este înclinată maxim către Soare, ceea ce înseamnă că emisfera nordică primește cea mai mare cantitate de lumină solară. Drept urmare:
● Soarele răsare foarte devreme și apune târziu.
● Pe 21 iunie 2025, vom avea aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină zilnică, cea mai lungă zi a anului.
● După această dată, zilele încep să se scurteze treptat, iar nopțile devin mai lungi până la solstițiul de iarnă din decembrie.
De ce se numește „solstițiu”?
Cuvântul provine din latinescul solstitium (sol = soare, stitium = a sta pe loc). Acest nume scoate în evidență faptul că, în perioada solstițiului, Soarele pare să rămână în aceeași poziție pe cer timp de câteva zile, iar înălțimea sa maximă la amiază nu se schimbă semnificativ.
În fiecare an, avem două solstiții:
● Solstițiul de vară (iunie) – cea mai lungă zi în emisfera nordică.
● Solstițiul de iarnă (decembrie) – cea mai scurtă zi în emisfera nordică.
De ce este cea mai lungă zi din an
Solstițiul de vară reprezintă momentul în care ziua atinge durata maximă, fenomen cauzat de înclinarea axei Pământului. În timpul orbitei noastre anuale, Pământul păstrează o înclinare de aproximativ 23,5° față de planul eclipticii. În jurul datei de 21 iunie, emisfera nordică se află înclinată la maximum spre Soare, determinând Soarele să apară cel mai înalt pe cer la amiază și să parcurgă cea mai lungă traiectorie vizibilă, conform Astro-urseanu.ro.
În România, pe 21 iunie 2025, această aliniere cosmică se va traduce în aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină zilnică. În același timp, emisfera sudică va avea solstițiul de iarnă, cu cea mai scurtă zi a anului.
Acest ciclu se explică prin faptul că Pământul alternează jumătate de an cu emisfera nordică orientată spre Soare și jumătate de an cu aceasta îndreptată în sens opus. Solstițiile marchează punctele extreme ale acestei înclinări, când emisfera noastră primește maximul sau minimul de lumină solară.
La solstițiul de vară, razele soarelui cad vertical pe Tropicul Racului (23°27’ latitudine nordică), iar în România Soarele atinge la amiază peste 67° deasupra orizontului. Această poziție ridicată explică durata excepțională a zilei. După acest punct culminant, Soarele începe să coboare treptat pe cer, marcând trecerea spre perioade cu zile tot mai scurte.
Ce înseamnă vara astronomică
Vara astronomică este perioada din an cuprinsă între solstițiul de vară și echinocțiul de toamnă. În emisfera nordică, această perioadă începe în jurul datei de 21 iunie și se încheie în jurul datei de 22 sau 23 septembrie. În 2025, vara astronomică va dura de la 21 iunie până la 22 septembrie.
Definiția astronomică a verii diferă de cea meteorologică sau calendaristică. Meteorologii consideră că vara cuprinde lunile iunie, iulie și august, în timp ce vara astronomică debutează la aproximativ trei săptămâni după începutul verii meteorologice. Acest decalaj explică de ce cele mai călduroase zile de vară nu apar exact la solstițiu, ci la circa o lună după.
Solstițiul de vară marchează un prag important, de la zile tot mai lungi trecându-se la zile care încep să scadă treptat.
Tradiții de solstițiu de vară
Solstițiul de vară a fost dintotdeauna un moment special, care i-a inspirat pe oameni să creadă în magie, legături cu natura și obiceiuri care aduc noroc.
În România, acest moment din an este legat în special de sărbătoarea Sânzienelor, celebrată pe 24 iunie. E perioada când, potrivit credințelor populare, „se deschid porțile cerului”, iar lumea văzută comunică cu cea nevăzută. Sânzienele coincid și cu o sărbătoare importantă din calendarul creștin, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iar noaptea dinainte, cea de 23 spre 24 iunie, este considerată una dintre cele mai puternice din punct de vedere simbolic.
Chiar dacă în tradiția românească nu sunt multe superstiții legate de ziua exactă a solstițiului (21 iunie), multe ritualuri au loc în jurul acestei date. În satele de odinioară, oamenii celebrau forța soarelui, care era atunci la punctul maxim. Culegeau plante de leac, făceau cununi din flori și aprindeau focuri pe coline.
Se credea că în această perioadă, plantele medicinale devin mai puternice, iar focul are rolul de a proteja de boli, ghinion și spirite rele. Ziua era cunoscută și drept „Amuțitul Cucului”, pentru că se spunea că, odată cu solstițiul, cucul nu mai cântă, semn că vara a ajuns în punctul ei de vârf.
În ajunul Sânzienelor, pe 23 iunie, se aprind focuri pe dealuri. Tinerii săreau peste flăcări, iar comunitățile se adunau pentru a alunga răul și pentru a-și atrage norocul. În unele zone, în foc se aruncau coronițe sau plante aromatice ca pelinul, un fel de curățare simbolică a trupului și sufletului.
Un alt obicei des întâlnit era culegerea plantelor de leac. În noaptea magică de Sânziene, femeile și fetele strângeau ierburi tămăduitoare, cum ar fi sunătoarea, pelinul sau florile galbene de sânziană. Se spunea că doar atunci au puterea cea mai mare. Unele făceau din ele cununi, pe care le păstrau ca talismane pentru sănătate și belșug în casă.
Tot în această noapte, fetele tinere își puneau flori de sânziene sub pernă, sperând că își vor visa ursitul. E o tradiție plină de speranță și emoție, care se mai păstrează și azi în unele sate.
Florile de sânziene aveau și rol protector. Fetele le împleteau în coronițe pe care le purtau în păr sau le păstrau în casă. Uneori, femeile își legau mijlocul cu tulpini de sânziene, pentru a preveni durerile de spate în timpul muncii la câmp. După ce florile se uscau, coronițele erau atârnate la ferestre sau uși, ca simbol al belșugului și al protecției casei.
Solstițiul de vară nu e important doar în România. În țările nordice, de exemplu, este celebrat prin festivalul Midsommar, una dintre cele mai iubite sărbători din Suedia. Oamenii dansează, se adună în jurul stâlpilor decorați cu flori și sărbătoresc sub lumina soarelui de la miezul nopții. În Anglia, sute de persoane se strâng la Stonehenge în dimineața solstițiului, pentru a vedea răsăritul soarelui.
Cum ne influențează solstițiul de vară starea de spirit
Solstițiul de vară, care marchează începutul verii astronomice, are efecte asupra stării noastre de spirit și este încărcat de semnificații. Din punct de vedere biologic, expunerea la lumina naturală stimulează secreția de serotonină, cunoscută drept “hormonul fericirii”, care contribuie la o stare de spirit mai bună și poate reduce riscul depresiei sezoniere.
Multe persoane se simt mai energice și mai bine dispuse în zilele lungi de vară, lucru pe care îl putem resimți și la solstițiu. Cu toate acestea, schimbarea bruscă a duratei zilei poate da ușor peste cap ritmul nostru circadian, ceea ce poate cauza dificultăți de somn. Aceste efecte sunt însă temporare, iar corpul se adaptează rapid.
În plan astrologic și spiritual, solstițiul de vară este considerat un moment al tranziției și al noilor începuturi. Astrologii vorbesc despre “renaștere” spirituală, despre celebrarea luminii care atinge apogeul și triumful luminii asupra întunericului. Multe practici ezoterice sau de wellness, cum ar fi yoga și meditația, folosesc solstițiul de vară ca prilej pentru ritualuri de reconectare cu natura și pentru a exprima recunoștință și intenții pozitive.
