Ce sunt Sânzienele și de ce se sărbătoresc pe 24 iunie

În calendarul creștin ortodox, următoarea sărbătoare mare după Rusalii, este Nașterea Sântului Ioan Botezătorul sau Sânzinele, cum mai este cunoscută în popor. 

După Sânziene, în caldendarul ortodox urmează Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, o altă sărbătoare de vară cu mare însemnănate pentru creștinii ortodocși.

Când se sărbătoresc Sânzienele

Sărbătoarea de Sânziene are loc pe 24 iunie 2022 și este asociată cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.

În calendarul creștin orodox, sărbătoarea este trecută cu cruce roșie, ceea ce înseamnă că preoții țin slujbe și creștinii sunt așteptați pentru a merge să se roage pentru iertarea păcatelor.

Citește și

Solstițiu de vară 2021. Pe ce dată începe vara astronomică și cum ne afectează

„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

„În noaptea Sfântului Ion de vară Dumnezeu a orânduit pace între toate animalele, jigăniile și paserile. Le dă și lumina înțelegerii pentru acel răstimp, ca să grăiască întocmai așa cum grăiesc oamenii. Oriunde s-ar afla toate se strâng în sobor și stau la sfat. Și când se aude zvon în poiană, toate sălbătăciunile se bulucesc și așteaptă numai semn de sus, ca să le vină grai omenesc și să deschidă soborul zicând: «Domnul Dumnezeu să fie binecuvântat, căci ne dă un ceas de pace și înțelegere, cum nu-l au oamenii. Domnul să fie binecuvântat!», au mormăit fiecare cu viersul său.” Mihail Sodoveanu - Nopțile de sânziene

Ce sunt Sânzienele

Denumirea de “sânziene” provine de la zeița silvestră Santa Diana.

În tradiția populară românească, sânzienele mai sunt numite zâne, drăgaice, danse, vâlvem irodiade, nagode, vântoase, etc.

Conform tradiție populare sânzienele sunt considerate niște femei frumoase cu puteri vindecătoare care ajută la înmulțirea plantelor și animalelor, alină bolile oamenilor și suferințele și apară culturile de grindină și de vijelii.

Potrivit tradiției, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele sau Drăgaicele, personaje mistice nocturne, apar în grupuri, de obicei în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri.

Sânzienele sunt considerate zâne bune, însă dacă oamenii nu respectă tradițiile pot devenei rele, asemeni ieleleor, persoaneje misticie asociate cu sărbătoarea de Rusalii.

În dicționarul roman sânziana este o planta erabacee cu frunze lungi înguste și cu flori galbene-aurii cu miros plăcut, iar în funcție de zonele țării este cunoscută sub denumirea de drăgaică.

Astfel, în Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureş și în nordul Moldovei oamenii folosesc denumirea de sânziană, iar în Dobrogea, Muntenia și în sudul Moldovei oamenii folosesc termenul de drăgaică.

De ce sărbătorim azi Sânzienele

Pe 24 iunie, românii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Sânzienele.

Nașterea Sfantului Ioan Botezatorul a avut loc cu șase luni înainte de cea a lui Iisus Hristos.

Sfântul Ioan Botezătorul este cunsocut de credincioșii pentru că obișnuia să pregătească poporul pentru venirea lui Iisus Hristos. Mesajul principal pe care il transmitea Sfantul Ioan era "Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia cerurilor!", potrivit creștinortodox.ro

Tradiții și obiceiuri de Sânziene

Cununi împletite

În satul Coruia în Maramureș, sărbătoarea de Sânziene este marcată de împletilul coronițelor, un obicei stăvechi, ținut de fetele tinere.

Conform tradiției fetele trebuie să se îmbrace în rochii albe și să meargă pe câmp ca să adune flori din care să împletească cununi.

În timp ce împletesc cunununile, fetele trebui să se gândesc la cel cu care vor să se căsătorească.

După ce împletesc coronițele trebuie să le lase pe râu și potrivit obiceiului dacă se vor opri în crengi sau în bolovani înseamnă că vor avea o cununie reușită.

Flori de Sânziene sub pernă - semnificația

Un alt obicei spune că în noaptea de miercuri spre joi, fetele nemăritate vor așeza florile de sânziene sub pernă pentru a-și visa alesul.

Întânire la Straja

În fiecare vară la Straja, cu ocazia sărbătorii de Sânziene, locuitorii cătunelor de munte din Valea Jiuli se întâlnesc la Straja.

Conform obiceiului vechi de aproape 500 de ani, tineri bărbați își iau armăsarii și pornesc într-o întrecere pentru a impresiona fetele. Pentru a se feri de accidente, preoții stropesc caii și călăreții cu apă sfințită.

La finalul cursei, lumea se adună la o masa mare pe care sunt așezate mâncăruri tradiționale, mici și bere.

Obiceiul Drăgaica

Conform tradiției, în unele zone, Zeița agrară sau Drăgaica protejează lanurile de grâu și femeile nemăritate.

În sudul Munteniei, o fata nemăritată joacă rolul zeiței și este îmbrăcată într-o rochie albă de mireasă și poartă pe cap o cunună din flori de sânziene, după care iese la joc în sat alături de alte fete îmbrăcate tot în alb.

Conform tradiției, acest ritual reprezintă chemarea Drăgaicei și fata care joacă rolul zeiței se va mărita curând.

În alte zone, fata aleasă să joace rolul Drăgaicei este cea mai cuminte, cea mai frumoasă și cea mai bună la inimă dintr-un grup de șapte fete.

Drăgaica este aleasă, fiind cea mai cuminte, cea mai frumoasă şi cea mai bună la inimă dintr-un grup de şapte fete.

După ce este aleasă, fata este împodobită cu spice de grâu şi împreună cu celelalte fete îmbrăcate în alb, porneşte prin sat și la fiecare răscruce de drum fac câte o horă.

Superstiții de Sânziene

Noaptea de 24 iunie se spune că este asemeni nopții de Crăciun și dacă ești atent poți înțelege ce spun animalele.

Tot în noaptea de 24 iunie se spune că răsare floarea albă de ferigă și cel care o culege va avea noroc tot anul și va putea citi gândurile oamenilor.

Pentru că sărbătoarea de Sânziene are loc la câteva zile după solstițiul de vară, atunci este cea mai lungă zi din an, oamenii celebrează soarele prin focuri uriașe pe culmile dealurile.

Aceste focuri sunt cunsocute în tradiția populară ca “ Focuri de Sânziene”.

Potrivit tradiției, în momentul în care se aprind focurile, oamenii trebuie să poarte brâuri de pelin, iar la sfărșit să le arunce în foc pentru a arde necazurile.

În unele zone, oamenii trebuie să sară pste foc, iar cei care reușescă să facă asta vor fi feriți de duhurile rele pe tot parcursul anului.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"