Românii admiși la facultățile din Țările de Jos se chinuie să își găsească cazare. Unii ar alege și rulotele
Elevii români acceptați la facultățile din Țările de Jos trec prin emoții mai mari decât la admiterea la facultate. Găsirea unei camere în care să stea le dă bătăi de cap.
Orașele sunt supraaglomerate, iar locurile puține au devenit extrem de scumpe. În astfel de situații, părinții caută soluții și nu exclud cazarea în rulote sau naveta dintr-o țară vecină.
Bianca este studentă în anul trei la Facultatea de Business și Management Hotelier din Amsterdam și povestește că nu trece zi în care viitorii studenți să nu o caute ca să îi ceară ajutor.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Bianca: „La momentul actual, este destul de dificil. Nu au certitudinea că vor găsi cazare, așa că ori amână plecarea ori vin și stau temporar în Airbnb. Românii suntem destul de apropiați și de fiecare dată când unul din noi pleacă din apartament îl dă altui român. Închirieam chiar și canapeaua în apartamentul curent”.
Supraagromerarea universităților și lipsa de profesori calificați i-a făcut pe olandezi să nu își mai promoveze facultățile la nivel internațional și să ridice gradul de dificultate al probelor de admitere. Cu toate acestea, numărul de studenți români admiși este mare.
Doar că o cameră de 11 metri pătrați, de exemplu, costa 700 de euro pe lună și, în funcție de oraș, o garsonieră poate trece de 2.000 de euro. Atat sunt și taxele pentru un an de studiu la o facultate în Țările de Jos. În aceste condiții, părinții caută variante extreme.
Lucian Mândruță: „Ne-am gândit la rulotă, barcă, la toate soluțiile, ne-am gândit să stea într-o altă tara și să facă naveta, în Belgia de exemplu. Până la urmă, noi așteptăm să ne dea o soluție facultatea, un loc în căminul facultății și, dacă nu, vom cauta pe piață liberă, în mod sigur nu în Amsterdam, unde a intrat el”.
Nona Colfescu, reprezentantul unei agenții de consultanță pentru studenți: „Facem tot posibilul să-i ajutăm, să le trimitem diverse linkuri unde să găsească cazare sau diferite grupuri unde să găsească colegi de apartament. Chiar universitățile din Olanda îi sfătuiesc că dacă până la 1 august nu și au găsit cazare să nu mai vină la studii”.
În străinătate sunt în jur de 40.000 de studenți români. Cei mai mulți s-au orientat spre Germania, Franța, Marea Britanie, Țările de Jos și Statele Unite.
Andrei Nicolae, reprezentantul unei agenții de consultanță pentru studenți: „Copiii din ziua de azi nu mai sunt orientați pe un singur domeniu, în străinătate li se oferă oportunitatea să exploreze mai multe domenii, să termine două sau trei fac în același timp, apoi e vorba de dinamicitate. Ce poți să faci și care sunt oportunitățile tale, universitățile din afară au și fonduri se invetiții proprii prin care investesc în copiii de acolo și în start upurile lor”.
Pe de altă parte, rămase fără elevii de 9 și 10, scolile din țară își deschid porțile pentru viitorii absolvenți de liceu, organizează tururi sau chiar renunță la admitere în speranța că pot să îi întoarcă din drum.