Ce vor cercetătorii români să introducă în Marea Neagră. Ar fi pentru prima dată când se întâmplă așa ceva
Deși pare greu de crezut pentru mulți, cercetătorii de la Institutul „Grigore Antipa” din Constanța ar putea înființa, în premieră, crescătorii de păstrăv în Marea Neagră.
Deja au reușit un experiment inedit: aclimatizarea păstrăvului curcubeu, o specie care trăiește în apele de munte, în apa sărată a mării.
Rezultatele sunt extrem de importante pentru cei care investesc în fermele marine de pe litoralul românesc, scoase recent la licitație.
Peste două sute de pui de păstrăv curcubeu au fost aduși din Prahova în noua lor casă: laboratorul Institutului de Cercetări Marine din Constanța, pentru a servi unui experiment de aclimatizare în apele Mării Negre.
Dr. Victor Niță, cercetător principal INCDM Constanța: „Ne așteptăm ca această creștere în apă sărată să le ofere o greutate de două kilograme, poate două kilograme și jumătate.”
Potrivit cercetătorilor, experimentul va fi finalizat în vara anului viitor, atunci când toate datele științifice vor putea fi puse la dispoziția celor care vor să investească în ferme marine. Investiția presupune condiții speciale, iar costul unui hectar de luciu de apă se poate ridica la 50.000 de euro.
Magda Nenciu, cercetător principal INCDM Constanța: „Sistemul de creștere se bazează pe niște cuști ce stau ancorate în masa apei. Cușca este ancorată cu lesturi de beton, totul trebuie proiectat extrem de atent, căci trebuie ținut cont de forța valurilor și curenții.”
La Marea Neagră, cele mai dezvoltate ferme marine pentru creșterea păstrăvului sunt pe litoralul turcesc și în Bulgaria.
Sorin Mănăilă, președinte Federația Romfish: „Într-adevăr, este o resursă care poate fi valorificată. Ar trebui făcute ferme de-a lungul litoralului.”
Și românii au scos la licitație 28 de perimetre în care investitorii pot construi ferme marine pentru creșterea midiilor, stridiilor, dar și a peștelui.
În urma licitației organizate de Apele Române, au fost închiriate trei perimetre în Marea Neagră: primul între 2 Mai și Vama Veche, iar alte două la Venus. Acolo vor fi amenajate ferme de păstrăv, biban și doradă.
Pe de altă parte, păstrăvul care era cândva o mândrie a apelor noastre de munte, provine, în proporție de 90%, fie din acvacultură, fie din alte țări.
Anul trecut, biologii marini au reușit să aclimatizeze în apele Marii Negre o specie înrudită cu cea de acum: păstrăvul somonat, un uriaș care poate ajunge la 3 kilograme în doar 6 luni.
