Alergiile de primăvară - care sunt plantele alergene. Cum depășești sezonul alergiilor fără prea multe simptome
Primăvara este un anotimp mult așteptat de cei mai mulți dintre noi. Însă, pentru persoanele care suferă de alergii primăvara poate reprezenta un adevărat disconfort.
Odată cu pomii care înfloresc, iarba care crește și florile care se deschid, apar și cantități semnificative de polen în aer. Pentru oamenii care suferă de alergii sezoniere, această perioadă poate fi o adevărată încercare.
Strănutul repetat, mâncărimile la ochi, nasul înfundat și senzația permanentă de oboseală pot transforma primăvara într-un anotimp dificil de suportat.
Află ce sunt alergiile de primăvară, cum se manifestă, de ce apar și cum pot fi prevenite sau combătute.
Cum apar alergiile de primăvară
Alergiile de primăvară sunt reacții imunitare care apar atunci când organismul consideră o anumită substanță din aer drept periculoasă. În sezonul cald, principala problemă este polenul. Acesta este un praf foarte fin, produs de plante, care se răspândește în atmosferă cu ajutorul vântului sau al insectelor.
Pentru persoanele alergice, simpla respirație a aerului încărcat cu polen poate declanșa simptome neplăcute, cauzate de eliberarea histaminei în corp. Histamina este secretată de multe alimente, fiind o substanță chimică ce produce inflamație și duce la manifestări precum mâncărimi, lăcrimare, strănut sau nas care curge.
Dincolo de reacția de moment a corpului, trebuie înțeles și motivul pentru care unii oameni sunt mai sensibili la polen decât alții. Unul dintre factorii principali îl reprezintă predispoziția genetică. Dacă un părinte sau bunic suferă de alergii, atunci cresc șansele ca și copiii sau nepoții să dezvolte aceleași probleme. Există și factori de mediu care au o mare importanță.
Poluarea urbană este unul dintre elementele care pot face polenul și mai agresiv pentru căile respiratorii. La oraș, polenul se amestecă cu particulele fine de praf și noxe, iar rezultatul este un aer greu de respirat pentru oamenii predispuși la alergii. Schimbările climatice au, de asemenea, un impact notabil, deoarece încălzirea globală extinde sezonul de polenizare. Cu cât perioada de polenizare durează mai mult, cu atât persoanele sensibile sunt expuse pentru o perioadă mai lungă la factorii declanșatori ai alergiilor.
Ce plante sunt alergene în perioada primăverii
În perioada primăverii, numeroși arbori își eliberează polenul în atmosferă. Printre aceștia se numără mesteacănul, ulmul, arțarul, frasinul alb, plopul, salcia, dudul și nucul. Acești copaci, când se află în perioada de înflorire, eliberează polen fin, care este purtat de vânt la distanțe mari.
Acesta poate ajunge cu ușurință în locuințele noastre, pătrunzând prin ferestre sau fiind adus pe haine, păr și pantofi. În aceeași categorie a plantelor al căror polen este transportat de vânt intră și gramineele. Prin termenul de graminee se înțeleg, de fapt, ierburi obișnuite, răspândite pe câmpuri sau pe marginea drumurilor.
Exemple sunt vițelarul și firuța, care împânzesc suprafețe întinse și, în special atunci când vântul bate, ajung să împrăștie polenul pe suprafețe largi. Mai există și plante erbacee considerate fie buruieni, fie flori de câmp, precum mușețelul și păpădia, care pot și ele declanșa alergii, în ciuda faptului că sunt cunoscute pentru proprietățile lor benefice în anumite ceaiuri sau remedii naturiste.
Cum să faci față alergiilor de primăvară
Problema alergenilor se complică dacă ne gândim că, pentru unii oameni, expunerea chiar și la o cantitate mică de polen poate declanșa simptome severe. De aceea, mulți specialiști subliniază ideea de prevenție și măsuri zilnice care pot reduce sau elimina contactul cu alergenul. Un prim pas este monitorizarea nivelului de polen.
Există site-uri și aplicații care afișează concentrația de polen în anumite regiuni și zile. Dacă se anunță un nivel foarte ridicat, experții recomandă să fie evitate plimbările lungi în natură, mai ales dimineața devreme, când polenul se ridică mai repede în aer, conform NN.ro. Persoanele care trebuie să iasă totuși afară pot purta o mască, o eșarfă în jurul nasului sau, cel puțin, ochelari de soare și pălărie ori șapcă, pentru a reduce contactul direct cu polenul.
Protejarea ochilor cu o pereche de ochelari de soare este extrem de utilă, deoarece previne intrarea particulelor microscopice de polen în ochi. În plus, o șapcă sau o pălărie ajută la împiedicarea depunerii polenului pe păr, ceea ce poate fi un factor important atunci când persoana intră în casă și își scutură părul, împrăștiind polenul în interior.
Tot pentru interior se recomandă folosirea aspiratoarelor cu filtre HEPA și a aparatelor de purificare a aerului, care pot reține o mare parte din aceste particule fine. Ferestrele trebuie aerisite cu grijă, mai ales în zilele cu nivel mare de polen, pentru a evita încărcarea excesivă a aerului din casă. Poate fi de ajutor să se aerisească scurt, seara, când concentrația de polen este adesea mai mică, în loc să se țină ferestrele deschise ore întregi pe parcursul dimineții.
Diagnostic și opțiuni de tratament pentru alergii persistente
În cazul în care simptomele alergice devin persistente și incomode, este indicat să fie consultat un medic alergolog. Există teste specifice, cum ar fi testele de piele și testele de sânge, care pot arăta la ce tip de polen sau la care plante reacționează organismul. Odată stabilit diagnosticul, medicul poate prescrie diferite tratamente, în funcție de severitatea și frecvența simptomelor.
Cele mai comune medicamente sunt antihistaminicele, care reduc sau blochează efectul histaminei și pot ameliora strănutul, mâncărimile, lăcrimarea și nasul înfundat. Se mai folosesc și spray-uri nazale sau picături pentru ochi, care calmă inflamațiile locale.
Pentru cazurile mai grave, există opțiunea imunoterapiei, care presupune administrarea treptată a unor doze mici de alergen, cu scopul de a „învăța” corpul să îl tolereze. Acest proces poate dura ani, însă oferă rezultate foarte bune pe termen lung, chiar și pentru persoanele cu alergii severe.
Cum faci diferența între o alergie și o răceală
Mulți dintre cei care au alergii se întreabă cum pot face diferența între o răceală obișnuită și alergiile de sezon. E de reținut că, în cazul alergiilor, febra este foarte rară, în timp ce la răceală, febra apare destul de frecvent. Secrețiile nazale la alergie sunt, de obicei, apoase și clare, pe când la o infecție, pot fi galbene sau verzi și mai dense. O altă deosebire se referă la durata simptomelor.
O răceală obișnuită se termină, de regulă, în aproximativ o săptămână sau zece zile, pe când alergiile pot dura săptămâni sau chiar luni, atâta timp cât persoana rămâne expusă la polen. Mâncărimile intense la nivelul ochilor, nasului și gâtului sunt, de asemenea, un semn mai specific pentru alergii decât pentru o viroză comună.
Astmul bronșic este o altă problemă care se poate agrava în prezența alergenilor de primăvară. Oamenii cu astm pot experimenta crize de respirație, tuse intensă și șuierat în piept atunci când intră în contact cu polenul. De aceea, e esențial ca persoanele cu astm să aibă la îndemână medicația inhalatorie de urgență și să ceară sfatul medicului pentru a-și ajusta tratamentul în lunile de primăvară.
Un stil de viață sănătos poate contribui, la rândul său, la gestionarea mai ușoară a alergiilor. O alimentație bogată în fructe și legume proaspete, pline de antioxidanți și vitamine, poate ajuta la întărirea sistemului imunitar. Somnul suficient și reducerea stresului sunt, de asemenea, benefice, deoarece un organism odihnit și mai relaxat poate face față mai bine reacțiilor alergice.
Exercițiile fizice moderate ajută la menținerea unei respirații bune și a unui sistem cardiovascular sănătos, dar este important să fie evitat efortul în aer liber în zilele cu nivel foarte ridicat de polen, mai ales dacă persoana știe că are alergii puternice, scrie Gralmedical.ro.
Primăvara nu este singurul anotimp în care ne putem confrunta cu alergii sezoniere. Vara, gramineele continuă să polenizeze, iar spre sfârșitul verii și începutul toamnei, apare problema ambroziei. Aceasta este o buruiană foarte răspândită, care provoacă reacții alergice intense, datorită polenului său extrem de puternic.
Perioada ambroziei începe, în general, în august și poate dura până în octombrie. Din acest motiv, oamenii care știu că sunt sensibili la polen trebuie să fie atenți și în restul anului, nu doar în lunile de primăvară.
De ce doar unele persoane sunt alergice
Există mai mulți factori care fac ca anumite persoane să dezvolte alergii, în timp ce altele nu. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt:
Predispoziția genetică
Dacă în familie există deja persoane cu alergii (părinți, bunici), riscul de a moșteni această sensibilitate crește. Totuși, nu înseamnă că toți copiii cu părinți alergici vor manifesta alergii – doar că au o probabilitate mai mare decât copiii proveniți din familii fără astfel de antecedente.
Expunerea timpurie la alergeni
Sistemul nostru imunitar învață să recunoască încă de mic ce este „inofensiv” și ce nu. Dacă în copilărie există o expunere intensă la anumite substanțe (de exemplu, polen, praf sau păr de animale) și corpul le identifică în mod greșit drept periculoase, se poate declanșa un răspuns alergic. Unii copii se obișnuiesc cu acești factori și nu devin alergici, dar alții dezvoltă sensibilități pe termen lung, potrivit Medikali.ro.
Poluarea și mediul urban
În zonele cu poluare mai ridicată, particulele de polen se amestecă cu substanțele nocive din aer, devenind mai iritante pentru căile respiratorii. Astfel, persoanele care trăiesc în orașe aglomerate pot avea o șansă mai mare să își sensibilizeze sistemul respirator și să devină alergice.
Schimbările climatice
Încălzirea globală prelungește sezoanele de polenizare. Prin urmare, oamenii sunt expuși la polen pe durate mai lungi, ceea ce favorizează și mai mult sensibilizarea corpului.
Alți factori de mediu și stil de viață
Nivelul de stres, regimul alimentar, calitatea somnului și chiar prezența altor boli pot influența felul în care organismul răspunde la un alergen. Un sistem imunitar slăbit sau supraîncărcat are mai mari șanse să reacționeze exagerat în fața unor substanțe inofensive.
