Paradoxul lui Fermi. De ce oamenii nu au întâlnit până acum ființe extraterestre

Având în vedere că sistemul nostru solar este relativ tânăr în comparație cu vârsta Universului, având aproximativ 4,5 miliarde de ani, față de 13,8 miliarde, dacă extratereștrii ar fi putut călători interstelar atunci ar fi putut vizita până acum Pământul. Iată că, oficial, până în acest moment acest lucru nu s-a întâmplat.

În 1950, pe când lua prânzul, Enrico Fermi s-a întrebat de ce dacă există alte forme de viață în Univers, nu ne-am întâlnit până acum cu ele. În decursul anilor această întrebare și răspunsurile aduse ei s-au reunit sub titulatura de "Paradoxul lui Fermi".

Determinarea lui în a demonstra că Terra nu este singura planetă pe care există viață i-a făcut pe astrobiologi și pe alți oameni de știință să se zbată pentru a găsi răspunsuri.

Cine a fost Enrico Fermi

Enrico Fermi a fost un savant care s-a făcut remarcat prin mai multe lucruri. A fost primul care a afirmat și a demonstrat existența neutronului (particulă cu sarcină neutră din interiorul atomului) dar și cel care a construit primul reactor nuclear.
De asemenea, Fermi a contribuit la Proiectul Manhattan, al cărui scop final era dezvoltarea bombei atomice.

Citește și

Extratereștrii ne-au vizitat în 2017, consideră un profesor de la Harvard. Pe ce se bazează teoria sa

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

În 1938 Fermi a câștigat premiul Nobel pentru Fizică și a impresionat prin abilitatea sa de a face calcule dificile pe o simplă bucată de hârtie. Potrivit definiției, calculele sunt mai mult decât o simplă presupunere, dar mai puțin decât un calcul precis sau o demonstrație matematică (back-of-the-envelope calculation).

Paradoxul lui Fermi susținut de către alți cercetători

Reprezentanții Institutului Search For Extraterrestrial Intelligence (SETI) din Mountain View, California și-au exprimat părerea despre paradoxul lui Fermi, spunând:

„Fermi a înțeles că pentru a coloniza întreaga galaxie este nevoie de tehnologie avansată de rachete și de dispozitive necesare pentru a realiza o hartă a spațiului”, potrivit space.com.

După moartea lui Fermi, în 1954, explorarea paradoxului și implicit susținerea ideii au revenit altor persoane.

În 1975, Michael Hart a publicat în  Royal Astronomical Society ( RAS) Jurnal trimestrial o lucrare cu titlul „O explicație pentru absența extratereștrilor pe Pământ” .

„Observăm că nicio ființă inteligentă din spațiul cosmic nu este prezentă acum pe Pământ”, a scris Hart în rezumatul lucrării.

„Se sugerează că acest fapt poate fi explicat cel mai bine prin ipoteza că nu există alte civilizații inteligente în galaxia noastră”, continuă Hart.

Totodată, Hart a ajuns la concluzia că sunt necesare mai multe cercetări în științe, precum biochimia sau formarea planetelor, pentru a valida mai bine răspunsul.

Hart a susținut că extratereștrii inteligenți ar fi putut deja să viziteze Pământul la un moment dat în istoria planetei noastre, dacă nu și-au început călătoria cu mai puțin de două milioane de ani în urmă.

De asemenea, Hart a crezut că lipsa acestor vizite se datorează faptului că extratereștrii nu sunt suficient de inteligenți. Însă a mai prezentat și alte patru explicații:

Extratereștrii nu au venit niciodată pe Terra pentru că nu dețin tehnologia necesară deplasării pe distanțe atât de mari.

Extratereștrii pur și simplu au decis să nu ne viziteze niciodată.

Civilizațiile avansate dincolo de Pământ au apărut prea recent pentru că extratereștrii să aibă timp să ajungă aici.

Extratereștrii au vizitat Pământul în trecut, dar noi nu i-am observat.

În 2017, Avi Loeb, care conduce Departamentul de Astronomie al Harvard, una dintre cele mai prestigioase universități din lume, a declarat că a găsit "gunoi" în spațiu care ar aparține unei alte civilizații.

El a susținut că un obiect a călătorit spre sistemul solar al Pământului din direcția Vega (una dintre cele mai strălucitoare stele, vizibilă de pe Pâmânt în constelația Triunghiul de vară - Vega - Altair - Deneb), la aproximativ 25 de ani lumină distanță și ar fi intrat în planul orbital al sistemului nostru solar pe 6 septembrie 2017.

Călătoriile interstelare făcute de extratereștri

Frank Tipler, profesor de fizică la Universitatea Tulane, a continuat ideea lui Hart în 1980 cu o lucrare intitulată „Ființele inteligente extraterestre nu există”, publicată de asemenea în RAS Quarterly Journal.

Cea mai mare parte a lucrării sale s-a axat pe modalitatea de a obține informații despre călătoriile interstelare efectuate de extratereștri, care ar fi posibile prin trecerea unui fel de inteligență artificială cu auto-replicare de la un sistem stelar la altul. Simplus spus: că o civilizația ar putea descoperi Universul și sparge bariera limitării de viteză prin lansarea unor roboți, cu inteligență artificială, capabili să se multiplice (să construiască noi unități) care să ajungă pe o nouă planetă și tot așa.

Întrucât pe Pământ nu s-au găsit niciodată dovezi ale existenței acestor dispozitive, Triper a susținut că probabil suntem singurele ființe inteligente.

Astăzi, subiectul inteligenței extraterestre este unul foarte dezbătut în lucrările științifice care apar în fiecare an.

Conform celor mai recente calcule și teorii, Universul se întinde pe o distanță estimată la 92 de miliarde de ani-lumină, vârsta lui fiind de aproximativ 13,82 miliarde de ani.

Așadar, civilizațiile extraterestre au avut destul timp să apară și să se răspândească, dar probabil că trebuie să mai treacă câteva miliarde de ani lumină ca să ajungă pe Terra.

Mai multe exoplanete confirmate de la an la an

Până acum a fost confirmată prezența a peste 4.500 de exoplanete și numărul lor este în continuă creștere. Prin exoplanete înțelegem orice planetă din afara sistemului nostru solar. 

Ce mai apropiată exoplanetă, numită Proxima b, se află la o distanță de aproximativ 4,2 ani lumină, adică aproape 25.000 de miliarde de mile, echivalentul a 40.000 de miliarde de kilometri.

Potrivit unui studiu din noiembrie 2013, alcătuit pe baza datelor înregistrate de către telescopul spațial Kepler, al Nasa, una din cinci stele asemănătoare Soarelui are o planetă de dimensiunea Pământului care orbitează „într-o zonă locuibilă”, respectiv suficient de aproape de stea pentru a avea caldura necesară vieții dar și suficient de departe pentru a nu avea temperaturi în care viața nu se poate dezvolta.

Câteva luni mai târziu, oamenii de știință au lansat o „bonanza planetară” și au descoperit ceea ce ei consideră a fi 715 de „zone locuibile”.

Multe dintre aceste planete au fost confirmate folosind o nouă tehnică numită „verificare prin multiplicitate”, care funcționează pe logica probabilității.

Stelele asemănătoare Soarelui sunt însă o populație minoritară galaxia noastră; aproximativ trei sferturi dintre stelele din Calea Lactee sunt cunoscute sub numele de pitice roșii.

Astronomii au descoperit mai multe planete stâncoase care gravitează în jurul piticelor roșii și anume Proxima b și trei planete în sistemul TRAPPIST-1, care se află la aproximativ 39 de ani lumină de Pământ.

În sistemul solar Trappist-1, cercetătorii au descoperit șapte planete stâncoase. 

James Webb, cel mai nou telescop lansat pentru studierea Universului

Telescopul spațial James Webb a fost lansat în decembrie 2021 și a costat 10 miliarde de dolari.

Printre multe altele, scopul lansării acestui telescop a fost de a detecta gaze bio semnificative în zona exoplanetelor din apropiere.

Misiunea Plato va fi lansată în 2026

Agenția spațială Europeană a anunțat că în 2026 va lansa misiunea PLATO (PLAnetary Transits and Oscillations of stars) care presupune unirea a trei telescoape de mare magnitudine cu scopul de detecta gaze pe alte exoplanete.

În 2015 oamenii de știință care au analizat datele de la telescopul spațial Hubble și de la telescopul Kepler au ajuns la concluzia că în momentul în care Pământul s-a format, 8% dintre zonele din Univers ar fi fost locuibile. Aceasta ar fi o explicație a paradoxului: că extratereștrii vor veni, dar nu prea curând. Cel mai probabil mult după ce specia umană nu va mai fi prezentă aici. 

Omul de știință Alan Stern, liderul misiunii New Horizons a NASA pe Pluto, a declarat recent că cele mai comune medii de găzduire a vieții din galaxia Calea Lactee ar putea fi oceanele subterane, cum ar fi mările de pe Enceladus și Europa.

Poate că, într-adevăr există o mulțime de civilizații extraterestre avansate, dar majoritatea nu au dorința de a comunica cu oamenii sau de a vizita Pământul, asta pentru că probabil oamenii nu prezintă interes pentru extratereștrii.

În final, însă, ne putem întreba și cât de "sănătos" ar fi pentru oameni o astfel de întâlnire. Specia umană și-a anunțat prezența, prin unde radio, de abia două secole și nu deține tehnologie deosebită în timp ce extratereștrii ar veni aici cu tehnologia necesară călătoriile interstelare, care evident o depășește cu câteva ordine de magnitudine pe cea a oamenilor.

Această teorie este suținută de alți cercetători, inclusiv de către Stephen Hawking care spunea că și oamenii ar trebui să se comporte exact ca extratereștrii adică să caute și să cerceteze și să nu își mai facă simțită prezența în mod activ.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său