Pădurile din parcurile naționale românești sunt distruse de tăieri și construcții ilegale. Ce planuri are Ministerul Mediului
Deși ar trebui să fie protejate, pădurile din parcurile naționale românești sunt distruse de tăieri și de construcții ilegale, pentru că legea stabilește arii reduse de protecție.
Ministerul Mediului vrea să mărească aceste zone în care nu se poate interveni deloc la cel puțin 75 la sută, față de 30-40 la sută cât este acum. Primul parc astfel protejat este Domogled - Valea Cernei, cel mai mare Parc Național din România, dar și unul dintre cele mai afectate.
Mai multe imagini au fost surprinse în 2018 în Parcul Național Domogled. Revoltător este că tocmai un pădurar de la Romsilva fusese prins că a tăiat ilegal lemn din Parcul Național și a plecat cu camionul încărcat, fără să-l declare. Cazul a fost prezentat pe larg la Inspectorul PRO.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În paralel, cu astfel de derapaje, în parcurile naționale din țara noastră au fost permise și tăieri, contrar principiilor stabilite de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, pe scurt IUCN, la care România a aderat de bunăvoie.
Standardul internațional obligă autoritățile să protejeze 75 la sută din suprafață parcurile naționale, iar restul lemnului să rămână pentru comunitățile locale ca lemn de foc, de exemplu. La noi nu se respectă.
Acum, Ministerul Mediului a decis ca Parcul Național Domogled să fie prima arie protejată, în care exploatările forestiere masive să fie oprite. Și nu întâmplător, în Parcul Național Domogled - din Valea Cernei - Romsilva a aprobat tăieri pe 57 la sută din suprafața pădurii, adică de două ori mai mult decât prevede standardul internațional.
Tanczos Barna, ministrul Mediului: "Este o recomandare la nivel european. Au fost asumate de România. Termenul asumat prin programul de guvernare 2024, ca să ajungem la realizări, trebuie să ne ocupăm de acest lucru.”
Gabriel Păun, Agent Green: ”Ne bucurăm, pentru că solicităm de mult asta. Parcul respectiv este unul din cele mai mari din România, dar este și cel mai distrus de defrișări."
Și în alte parcuri naționale ar urma să fie protejată strict o suprafață de cel puțin 75 la sută. Este vorba de Călimani, Cheile Bicazului, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Defileul Jiului, Semenic și Ceahlău, în total 13 la număr.
Ca să intre în vigoare măsura, Ministerul Mediului trebuie să organizeze dezbateri publice în care să fie implicate autoritățile locale, Romsilva, ONG-urile, dar și comunitățile locale.
Populația va fi afectată direct de interdicția tăierilor, pentru că nu va avea lemne de foc ieftine în apropiere.
Ministerul Mediului vrea să oblige Romsilva să aducă lemne de foc la un preț rezonabil, pentru ca localnicii să nu mai taie ilegal copacii din pădurile apropiate.
Austria este țara exemplu, care și-a pus sub protecție strictă cele șase parcuri naționale. De 50 de ani, în interiorul lor, nu mai există exploatări forestiere, iar austriecii știu să facă milioane de euro dintr-un turism ecologic. E adevărat că statul s-a implicat și nu a lăsat comunitățile locale să se scufunde în sărăcie.
Le-a dat oamenilor compensații și i-a ajutat să dezvolte mici afaceri, care astăzi sunt partenere cu Parcul Național. Unii au pensiuni, alții, restaurante, ferme bio sau fabrici de sucuri naturale. Administrațiile parcurilor le trimit turiști pe bandă rulantă, iar comunitatea nu mai depinde de exploatarea lemnului.
