O tradiţie străveche românească este pe cale să apună
Este vorba de răvăşitul oilor, moment în care ciobanii îşi adună turmele şi separă oile trimise în transhumanţă de cele lăsate în gospodării.
Din obiceiul străvechi au rămas doar renumele, horele şi mâncarea. Mioarele şi ciobanii s-au împuţinat atât de mult, încât duminică, la răvăşitul oilor de la poalele Castelului Bran, au fost aproximativ 50 de ovine şi mii de petrecăreţi.
La Răvășitul Oilor de la Bran au fost aproximativ 5.000 de oameni și cel mult 50 de oi. Pe vremuri era exact invers. Turmele se micșorează văzând cu ochii, iar ciobanii sunt tot mai puțini și mai bătrâni.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Silviu Câțean, oier: „Noi avem la vânzare 300 de oi, cine vrea să vină să le cumpere. Câștigul nostru ca oieri e foarte mic pe oaie, să știți. Și atunci nu ne permitem să dăm nici salarii foarte mari la ciobani pentru că nu avem de unde.”
Reporter: „Câte oi mai aveți?”
Gheorghe Hărda, cioban: „200”
Reporter: „Din câte? ”
Cioban: „Din 1700. ”
Reporter: „Și ce ați făcut cu restul? ”
Cioban: „Pastramă! Cu ce să le mai păzești și unde mai ai teren? Că în transhumanța nu mai pleci. Ai luat o bucățică și la revedere, nu mai avem! Pe câmpuri sunt numai fabrici acum!”
Gheorghe Hărda e singurul cioban autentic găsit în toată adunarea. Își amintește cum, odinioară, se strângeau mii de oi pe care ciobanii chiar le răvășeau: adică alegeau care rămân în gospodăriile oamenilor și care pleacă în transhumanța spre Bărăgan, Baltă Brăilei sau Dobrogea.
Gheorghe Hărda, cioban: „Plecam după răvășit și mai veneam în 10-20 mai. Numa și numa pe jos, nu cu mașini. Puneai mâncare pe măgar, te asigurai pe drum, cum puteai.”
Puținii ciobani care încă se mai țin de meserie au umplut tarabele cu brânză, pastramă și bulz.
Constantin Cojanu, producător de pastramă: „Pastrama băițuită vine băgată la maturat, cu condimente pe ea și lăsată 4 -5 zile să se matureze”
Client: „De ce pastramă de oaie? Pentru că o mâncăm o dată pe an, poate unde vezi atâta lume multă aici îți face poftă mai mare"
Clientă: „Toamna în general pentru că este must și cu mustul merge pastrama”
Vedetă a fost brânza în coajă de brad. E tot mai rară pentru că nici ciobanii nu se mai îndură să jupoaie brazii doar pentru plăcerea gustului.
Evelin Enescu: „Coajă îi dă pe margine gustul de brad. Cu timpul, dacă tot stă, tot stă, brânza capătă gust de brad.”
Un kilogram de brânză în coajă de brad costă la răvăşitul oilor de la poalele Castelului Bran 35 de lei kilogramul, la fel și pastramă de oaie.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
