Succesul scoate însă la iveală alte probleme: hotelurile și bazele de tratament găsesc tot mai greu specialiști, iar turiștii străini sunt puțini. În campania Știrilor PRO TV, „Izvoare de sănătate”, analizăm modelul Sovata și limitele sale.
Așa arată Sovata într-o zi de vară: alei și terase pline, familii venite la plimbare sau la scăldat. Printre vilele cu balcoane din lemn, stațiunea păstrează atmosfera elegantă de la începutul secolului trecut.
Justin Mușat, turist: „E liniștit, totul e frumos, curat, plimbările sunt plăcute.”
Ana-Maria Bena, turistă: „Ne plac foarte mult apa și aerul curat.”
Apa sărată și aerul de munte îi atrăgeau aici, în urmă cu un secol, și pe oamenii bogați ai vremii. Își construiau vile elegante, în care rămâneau toată vara pentru tratament. După 1989, multe clădiri au fost abandonate, iar stațiunea a intrat în declin.
Gabriela Lorincz, antreprenor: „Acum 18 ani, Sovata era în ruină. Terasa noastră era legată de un copac cu o sârmă de oțel.”
Stațiunea s-a transformat. Vilele istorice au fost renovate, iar regulile locale i-au obligat pe proprietari să păstreze stilul arhitectural.
În unele hoteluri, mobilierul și decorațiunile reproduc atmosfera de acum un secol. Draperiile, covoarele și lenjeriile sunt făcute din materiale naturale, iar întrerupătoarele au fost comandate de la același producător austriac care le fabrica și în urmă cu o sută de ani.
Administrația locală a investit, în paralel, în spațiile publice, parcuri și zone de promenadă.
Fulop Laszlo, primarul orașului Sovata: „Avem aer curat, ionizat, măsurat cu buletine de analiză.”
Principala atracție rămâne Lacul Ursu. Apa sărată este folosită, la recomandarea medicilor, în tratarea unor afecțiuni ginecologice, reumatismale și dermatologice. Mulți turiști vin însă doar pentru baie și relaxare.
Georgeta Păsăilă, turistă: „Eu vin mai mult pentru copii, pentru că văd că se simt bine.”
Sovata are trei baze private de tratament, iar multe dintre hoteluri au piscine interioare cu apă sărată. Astfel, stațiunea atrage vizitatori în toate anotimpurile. Anul trecut, potrivit autorităților locale, aici au fost cazați peste 280.000 de turiști. Printre cei care revin se numără și fostul campion paralimpic Eduard Novak, fost ministru al tineretului și sportului.
Eduard Novak, fost campion paralimpic: „Poți să te simți liber, în liniște. Asta ne place nouă. Poate altora le place mulțimea.”
Renașterea stațiunii a fost susținută și de investiții străine. O companie cu hoteluri în mai multe țări europene a cheltuit aici 45 de milioane de euro. Vechile hoteluri comuniste au fost modernizate, iar oferta de tratament a fost completată cu proceduri de wellness și anti-îmbătrânire.
De ce nu sunt medici și asistenți
Hotelurile și bazele de tratament găsesc tot mai greu medici și asistenți balneologi dispuși să lucreze la Sovata.
Andrei Rusu, managerul unui lanț hotelier: „Toată lumea visează să lucreze în spitale sau să meargă la cabinete private. Încă ochiul medicilor nu este format spre o bază spa-wellness.”
Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie anunță că va deschide un centru de pregătire pentru personalul bazelor de tratament. Va trebui însă să-i convingă pe tinerii specialiști să-și construiască o carieră departe de marile orașe.
Adrian Miulescu, managerul Institutului Național de Recuperare, Medicină fizică și Balneoclimatologie: „În momentul acela ai deja o familie, probabil un credit, un apartament. Este greu să te relochezi dintr-un oraș într-o stațiune balneară.”
Autoritățile încearcă să atragă pacienți europeni ale căror tratamente ar putea fi decontate de sistemele de sănătate din țările de origine.
Alin Grigore, director în ministerul Economiei și Turismului: „Să aducem, de exemplu, turiști din Germania. Este o țară cu care suntem în discuții. În paralel, încep discuțiile și cu Austria.”
România are, potrivit Ministerului Turismului, aproximativ o treime din resursele balneare ale Europei. Nămoluri terapeutice, ape minerale și gaze mofetice se găsesc în aproximativ 160 de localități. Numai 38 au devenit stațiuni balneoclimatice.
Adrian Miulescu, managerul Institutului Național de Recuperare, Medicină fizică și Balneoclimatologie: „Nu ne putem bate cu Austria pe munți, nu ne putem bate cu Grecia, Franța sau Italia pe mare, dar pe zona balneară ne putem bate cu oricine.”
Sovata arată ce poate deveni o stațiune balneară atunci când bogăția naturală, investițiile, arhitectura și agrementul sunt dezvoltate împreună. Pentru a atrage și mai mulți turiști, inclusiv străini, mai are nevoie de promovare și de specialiști care să rămână în stațiune.