Analizând datele a 21.568 de adulți din cadrul sondajului național sud-coreean privind sănătatea și nutriția (2014–2022), realizat de Korea Centers for Disease Control and Prevention, cercetătorii au descoperit o legătură puternică între frecvența meselor și starea de bine psihologică.
Cercetările anterioare au arătat că modelele alimentare neregulate cresc riscul unor probleme metabolice precum obezitatea, rezistența la insulină și bolile cardiovasculare.
Noul studiu a constatat că persoanele care aveau o regularitate mai redusă a meselor principale prezentau un risc cu 55% mai mare de depresie comparativ cu cele care respectau un program alimentar mai constant, scrie euronews.com.
În același timp, cercetătorii au observat că o dietă mai diversificată reduce efectele negative ale alimentației neregulate, în timp ce sărirea micului dejun amplifică aceste efecte.
Cele mai puternice asocieri au fost observate la:
- bărbați;
- fumători;
- persoanele care mănâncă târziu în noapte.
„Aceste rezultate indică faptul că o regularitate redusă a consumului meselor principale poate constitui un factor de risc independent pentru simptomele depresive, indiferent de alți factori alimentari sau de stil de viață”, au scris autorii.
Care sunt efectele săririi meselor
Cercetătorii au remarcat că orele neregulate de masă pot perturba ritmurile metabolice și comportamentale ale organismului, legate de ritmul circadian – ceasul biologic intern care reglează procesele organismului pe parcursul zilei.
Această perturbare poate provoca modificări ale genelor implicate în reglarea stării de spirit și dezechilibre hormonale, inclusiv secreția anormală de:
- melatonină;
- cortizol.
„Acest tip de dereglare a ritmurilor biologice poate compromite reglarea emoțională prin destabilizarea variațiilor zilnice ale dispoziției și reducerea rezilienței emoționale”, au explicat autorii.
Alimentația neregulată este asociată și cu un aport insuficient de nutrienți importanți pentru sănătatea psihică, cum ar fi:
- vitaminele din complexul B;
- fibrele;
- antioxidanții.
Din punct de vedere psihologic, cercetătorii au subliniat că mesele luate haotic pot fi și un semn al unei rutine zilnice dezorganizate sau al izolării sociale, factori asociați cu agravarea sănătății mintale.
„În ansamblu, aceste mecanisme sugerează că lipsa regularității meselor poate reprezenta atât un indicator comportamental, cât și un factor biologic care contribuie la depresie”, au concluzionat autorii.
O atenție tot mai mare asupra factorilor de stil de viață
La nivel mondial, peste un miliard de persoane trăiesc cu o afecțiune de sănătate mintală, iar acest număr este așteptat să crească în anii următori.
Depresia este considerată unul dintre principalii factori care contribuie la această povară globală, iar împreună cu anxietatea reprezintă cele mai frecvente tulburări psihice.
În acest context, cercetătorii și medicii acordă o atenție tot mai mare factorilor modificabili ai stilului de viață și strategiilor de prevenție.
Deși depresia are cauze multiple, tot mai multe dovezi sugerează că obiceiurile alimentare influențează apariția și evoluția simptomelor depresive.
Limitările studiului
Studiul are câteva limitări importante, în special faptul că este de tip observațional (transversal), ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate.
Prin urmare, nu se poate spune cu certitudine dacă:
- mesele neregulate cresc riscul de depresie;
- depresia determină apariția unor obiceiuri alimentare neregulate;
- sau ambele fenomene se influențează reciproc.
Cu toate acestea, autorii subliniază că rezultatele sugerează că: respectarea unor ore regulate pentru mesele principale; consumul unui mic dejun constant și o alimentație diversificată ar putea reprezenta o metodă practică, non-medicamentoasă, de reducere a riscului de depresie.
.webp)
