Leguma-simbol a Olteniei, pe cale de dispariție în România. „Nu se mai cere pe piață”
Considerat pe vremuri „mâncarea săracului", prazul și-a găsit locul și în bucătăria modernă. Mulți îl preferă pentru calitățile sale nutritive și pentru savoarea pe care o dă mâncării.
Însă la noi se cultivă pe suprafețe reduse. Aproape tot prazul care se găsește în comerț vine din alte tari.
Prazul, făcut celebru de marele Amza Pellea, nu prea se mai cultivă în Oltenia. La Festivalul Prazului si al Zaibărului din Băilești, norocoșii au avut ocazia să guste din mâncăruri în care prazul era vedeta.
Femeie: „Sarmale de post cu praz, ceapă, ciuperci și multe condimente care le dau gust… Sunt pline de praz, sunt foarte dulci, aromate, gustoase."
Însă, în România, prazul se cultivă pe suprafețe tot mai restrânse. Anul trecut, în toată țara, mai aveam doar 14 hectare cu praz.
Legumicultorii spun că au redus suprafețele pentru că au pierdut lupta cu prazul de import, din Olanda și Belgia, care a invadat magazinele. În plus, și seceta a agravat situația.
Georgeta Cerdac, legumiltor: „Anul trecut și acum doi ani puneam 10 ari de praz, anul acesta nu s-a mai putut cultiva atâta suprafață."
O altă cauză este că, în ultimii 20 de ani, românii au renunțat să mai gătească rețete cu praz.
Ovidiu Obleaga, purtător de cuvânt Direcția Agricolă Dolj: „Se observă o oarecare descreșterea a suprafețelor cultivate cu praz. E o legumă destul de rentabilă, dar probabil că și politica consumatorului, a fost că a renunțat la aceasta legumă. Nu se mai cere pe piață."
Însă, în ultima vreme, gusturile românilor, influențate și de rețetele unor chefi cu renume mondial, au redescoperit beneficiile și calitățile prazului.
Gospodină: „Prazul poate să fie folosit și la ciorbă și la mâncare și ca desert. Brioșele, plăcinta cu praz."
Prazul este sărac în calorii, dar bogat în vitamine și minerale.
Etichete: general,
