Înălțarea Sfintei Cruci, marcată în calendarul ortodox pe 14 septembrie. Ce este interzis când e sărbătoare cu cruce roșie
Pe 14 septembrie, calendarul ortodox marchează Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare cu cruce roșie, însoțită de tradiții și restricții respectate de credincioși. Ziua are semnificații religioase profunde.
Înălțarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, fiind marcată în fiecare an pe 14 septembrie.
Află ce semnifică această sărbătoare, ce nu ai voie să faci și ce semnifică Sfânta Cruce.
Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie
Înălțarea Sfintei Cruci este sărbătorită pe 14 septembrie și are o importanță deosebită în calendarul ortodox. Este o zi de post și rugăciune, dedicată cinstirii Sfintei Cruci, simbol al jertfei și al biruinței lui Hristos asupra morții.
În biserici se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii vin să se închine la Sfânta Cruce, considerată semn de protecție și de binecuvântare. Tradiția spune că în această zi nu se fac munci grele și oamenii respectă cu strictețe rânduielile bisericești.
Sărbătoare cu cruce roșie. Ce nu este bine să faci când este Înălțarea Sfintei Cruci
Pe 14 septembrie, creștinii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, o zi importantă din calendarul ortodox. Tradiția spune că este o sărbătoare cu cruce roșie, ceea ce înseamnă că trebuie respectate anumite rânduieli și obiceiuri.
În popor se spune că nu este bine să muncești în această zi. Gospodinele evită să spele, să calce sau să coasă, iar bărbații nu lucrează la câmp. Se crede că aceste munci ar putea aduce necazuri sau primejdii, de aceea oamenii aleg să lase deoparte treburile și să se roage.
Tot din tradiția populară vin și interdicțiile legate de alimente. Se evită consumul de usturoi, nuci, prune, pepene sau pește. Motivul este simbolic: unele dintre ele, prin formă sau miez, ar aminti de semnul crucii. Aceste obiceiuri țin însă mai mult de credințele oamenilor, nu de reguli bisericești.
Biserica vorbește despre post și rugăciune, iar interdicțiile alimentare se referă doar la produsele de origine animală.
Obiceiuri și tradiții de Înălțarea Sfintei Cruci
În această zi importantă pentru credincioși, oamenii respectă atât rânduielile bisericești, cât și obiceiurile populare. Este o zi de post și rugăciune, dar și de tradiții care s-au păstrat din vechime.
În sate, sărbătoarea marchează începutul toamnei și culesul viilor, cunoscut și sub numele de Cârstovul Viilor. O parte din struguri nu se culeg, fiind lăsați ca ofrandă pentru păsările cerului, iar preotul sfințește via și butoaiele pentru a aduce belșug.
Tot în această zi, oamenii adună plante de leac, precum busuioc, cimbru sau navalnic. Acestea sunt duse la biserică pentru a fi sfințite, apoi păstrate lângă icoane, ca simbol al sănătății și protecției. Busuiocul sfințit este folosit pentru a apăra casa, animalele și familia de rele.
Un alt obicei este împărțirea de ofrande: ulcele împodobite cu fir roșu, umplute cu miere, lapte sau apă și acoperite cu colac. Acestea sunt oferite mai ales copiilor sau caselor fără copii, ca semn al continuității vieții.
Superstițiile completează atmosfera. Se spune că șerpii se strâng înainte de hibernare, iar tunetele sau adunarea ciorilor ar fi semne pentru cum va fi toamna.

Ce sfinți sunt pomeniți în ziua Înălțării Sfintei Cruci
Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, o zi cu cruce roșie în calendar. Este o sărbătoare veche, legată de aflarea și înălțarea lemnului Sfintei Cruci de către Patriarhul Macarie al Ierusalimului, în anul 335. Crucea este privită ca semn al biruinței asupra morții și al mântuirii aduse de Hristos prin jertfa Sa.
Ziua se ține cu post aspru, credincioșii venind la biserică pentru a se închina la Sfânta Cruce. În cadrul slujbei, preoții înalță crucea în patru direcții, chemând binecuvântarea asupra lumii. Este un moment de reculegere, în care se pune accent pe rugăciune și pe întărirea credinței, conform Crestinortodox.ro.
Tot pe 14 septembrie este pomenit și Sfântul Nou Mucenic Macarie. El a fost ucenicul patriarhului Nifon al Constantinopolului, cunoscut și pentru legătura cu Țara Românească, unde a trăit o parte din viață. Macarie a urmat exemplul duhovnicului său și a dus o viață de ascultare, smerenie și credință.
Pentru mărturisirea lui Hristos, Sfântul Macarie a pătimit și a primit cununa muceniciei. Biserica îl pomenește ca pe un model de credință statornică și de curaj în fața încercărilor. În slujbele din 14 septembrie, alături de cinstirea Crucii, este amintită și jertfa lui, ca semn al legăturii dintre viața sfinților și puterea Sfintei Cruci.
Zile din calendarul ortodox în care Sfânta Cruce este cinstită
Calendarul ortodox marchează mai multe sărbători dedicate Sfintei Cruci, fiecare având propria semnificație spirituală. Cea mai importantă dintre acestea este Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie. Ea amintește de aflarea lemnului pe care a fost răstignit Hristos și de înălțarea lui în văzul credincioșilor. Tot în această zi, se pomenește și redobândirea Crucii de către creștini după o perioadă de prigoană.
O altă zi cu încărcătură aparte este 1 august, cunoscută sub numele de Scoaterea Cinstitului Lemn al Sfintei Cruci. În tradiția bizantină, în această perioadă era purtată Crucea prin cetăți pentru a fi binecuvântat poporul și pentru a se cere ocrotire la începutul Postului Adormirii Maicii Domnului.
Tot în calendar, pe 7 mai, este amintită Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer. Acest eveniment a avut loc la Ierusalim, în secolul al V-lea, și a fost considerat un semn al prezenței și ocrotirii divine.
De asemenea, Duminica a treia din Postul Mare, numită Duminica Sfintei Cruci, are un rol special. În mijlocul postului, Crucea este așezată spre închinare, pentru a întări credincioșii în drumul lor de pregătire pentru Paști.
În tradiția ortodoxă, Crucea este cinstită nu doar în aceste sărbători mari, ci și în fiecare miercuri și vineri. Aceste zile aduc aminte de Patimile Mântuitorului și sunt ținute prin post și rugăciuni specifice.

Ce simbolizează Sfânta Cruce
Pentru creștinii ortodocși, Sfânta Cruce este mai mult decât un obiect de cult. Ea este simbolul mântuirii prin Jertfa lui Hristos, amintind de patimile, moartea și Învierea Sa. Crucea arată victoria asupra păcatului și a morții și transformă suferința într-un semn al harului divin și al vieții veșnice.
De-a lungul timpului, Crucea a devenit un reper spiritual care unește cerul și pământul. Este privită ca un altar universal, prezent în toate laturile vieții creștine. În tradiția ortodoxă, ea este semnul biruinței lui Hristos, Mântuitorul lumii, dar și al Testamentului cel Nou, prin care oamenii au primit darul mântuirii.
Crucea ortodoxă are o formă particulară, cu un braț oblic în partea de jos. Acesta nu este un detaliu întâmplător, ci poartă un înțeles simbolic. Brațul înclinat este văzut ca „scara dreptății”: partea ridicată arată calea spre mântuire a tâlharului pocăit, iar partea coborâtă amintește de soarta celui nepocăit, o imagine a justiției divine.
Semnul Sfintei Cruci este unul dintre cele mai puternice gesturi ale creștinului. Prin el, fiecare își mărturisește credința în Sfânta Treime și în cele două firi ale lui Hristos, om și Dumnezeu. Totodată, este un gest de rugăciune, de protecție și de deschidere a inimii către harul lui Dumnezeu în viața de zi cu zi.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: cruce, sarbatori, Înălțarea Sfintei Cruci, calendar ortodox,
Dată publicare:
14-09-2025 07:11