Greșeala banală care îți aduce o amendă usturătoare. Care este diferența exactă dintre oprire și staționare

De cele mai multe ori, motivul este același: confundarea opririi cu staționarea. Deși par asemănătoare, cele două noțiuni sunt definite clar în legislație. Cunoașterea diferențelor dintre ele te poate ajuta să eviți amenzile și alte probleme în trafic. Iată care este diferența dintre oprire și staționare, astfel încât să eviți o amendă usturătoare.

Oprire vs. staționare conform Codului Rutier

Mulți șoferi folosesc termenii „oprire” și „staționare” ca și cum ar însemna același lucru. În realitate, Codul Rutier face o diferență clară între cele două, iar această diferență poate conta atunci când primești o amendă.

Potrivit Codului Rutier, oprirea înseamnă imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public pentru cel mult 5 minute.

Dacă mașina rămâne pe loc mai mult de 5 minute, situația nu mai este considerată oprire, ci staționare.

Există însă două situații în care limita de 5 minute nu se aplică:

•  când oprești pentru ca o persoană să urce sau să coboare din mașină, atât timp cât nu încurci circulația;

•  când un autovehicul cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone livrează produse alimentare către magazine, pe durata necesară efectuării livrării.

Staționarea reprezintă imobilizarea voluntară a unui vehicul pentru mai mult de 5 minute.

Dacă lași mașina pe marginea drumului și pleci pentru câteva minute la cumpărături sau la bancă, cel mai probabil vehiculul este în staționare, nu în oprire.

Codul Rutier precizează că parcarea este o formă de staționare realizată în locuri special amenajate sau semnalizate pentru acest scop.

Cu alte cuvinte, orice parcare este o staționare, dar nu orice staționare este și o parcare.

Atunci când oprești sau staționezi pe partea carosabilă, mașina trebuie așezată cât mai aproape și în paralel cu marginea drumului, pe un singur rând, dacă indicatoarele sau marcajele rutiere nu prevăd altfel.

În cazul motocicletelor fără ataș, mopedelor și bicicletelor, acestea pot fi oprite sau staționate câte două, una lângă alta.

Dacă un vehicul este staționat neregulamentar, poliția rutieră poate dispune ridicarea acestuia.

Mașina va fi transportată și depozitată într-un spațiu special amenajat, iar toate cheltuielile pentru ridicare, transport și depozitare vor fi suportate de proprietarul sau deținătorul vehiculului.

Codul Rutier mai prevede că situațiile în care oprirea, staționarea și parcarea sunt permise sau interzise sunt stabilite prin regulamentul de aplicare a legislației rutiere.

Ce este oprirea voluntară și în ce condiții este permisă

Oprirea voluntară este una dintre cele mai întâlnite manevre în trafic, însă mulți șoferi o confundă cu staționarea. Potrivit Codului Rutier, oprirea înseamnă imobilizarea voluntară a unui vehicul pentru cel mult 5 minute. Dacă mașina rămâne pe loc mai mult de 5 minute, situația este considerată staționare.

Parcarea este diferită de ambele și reprezintă staționarea vehiculului într-un loc special amenajat sau semnalizat pentru acest scop.

Când nu este considerată oprire

Există situații în care imobilizarea mașinii nu este considerată oprire, chiar dacă vehiculul stă pe loc:

•  când oprești pentru ca pasagerii să urce sau să coboare din mașină, fără să încurci circulația;

•  când un autovehicul cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone livrează produse alimentare către magazine.

În cazul celorlalte autovehicule care transportă marfă, intervalele în care este permisă oprirea sau staționarea pentru livrări sunt stabilite de autoritățile locale și administratorul drumului, cu avizul Poliției Rutiere.

Unde este interzisă oprirea voluntară

Codul Rutier interzice oprirea în mai multe locuri, printre care:

•  în zona indicatorului „Oprirea interzisă”;

•  pe trecerile la nivel cu calea ferată și la mai puțin de 50 de metri înainte și după acestea;

•  pe poduri, viaducte, pasaje și sub pasaje;

•  în curbe și în alte locuri unde vizibilitatea este mai mică de 50 de metri;

•  pe trecerile de pietoni și la mai puțin de 25 de metri înainte și după acestea;

•  în intersecții și în sensurile giratorii;

•  la mai puțin de 25 de metri de colțul unei intersecții, dacă nu există marcaje continue;

•  în stațiile mijloacelor de transport în comun și la mai puțin de 25 de metri înainte și după acestea;

•  în dreptul unui alt vehicul oprit, dacă este îngreunată circulația;

•  în dreptul marcajului continuu, dacă ceilalți șoferi ar fi obligați să îl încalce;

•  în locurile unde este acoperit un indicator rutier sau un semafor;

•  pe sectoarele de drum îngustat ori unde sunt indicatoare privind prioritatea de trecere;

•  pe pistele pentru pietoni sau biciclete și pe benzile rezervate unor categorii de vehicule;

•  pe liniile de tramvai sau de cale ferată industrială și la mai puțin de 50 de metri de acestea, dacă este împiedicată circulația vehiculelor pe șine;

•  pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale europene;

•  pe trotuar, cu excepția locurilor special amenajate și semnalizate;

•  în locurile unde depășirea este interzisă.

Respectarea acestor reguli este importantă nu doar pentru evitarea amenzilor, ci și pentru siguranța tuturor participanților la trafic.

Ce înseamnă staționarea și unde este strict interzisă

Staționarea este diferită de oprire. Conform Codului Rutier, staționarea înseamnă imobilizarea voluntară a unui vehicul pentru mai mult de 5 minute.

Dacă oprești mașina și aceasta rămâne pe loc mai mult de cinci minute, nu mai este vorba despre o oprire, ci despre staționare.

Unde este interzisă staționarea

Staționarea voluntară este interzisă în următoarele situații:

•  în toate locurile în care oprirea este interzisă;

•  în zona de acțiune a indicatorului „Staționarea interzisă” sau a marcajelor rutiere cu aceeași semnificație;

•  pe drumurile publice cu o lățime mai mică de 6 metri;

•  în dreptul căilor de acces către curți, garaje sau alte proprietăți;

•  în pante și în rampe;

•  în zonele unde există indicatorul „Staționare alternantă”, în alte zile sau perioade decât cele permise;

•  în zonele semnalizate cu indicatorul „Zonă de staționare cu durată limitată”, dacă este depășit timpul maxim permis.

Chiar dacă un loc permite oprirea, acest lucru nu înseamnă că este permisă și staționarea. De exemplu, poți opri pentru câteva minute ca un pasager să urce sau să coboare, însă dacă lași mașina mai mult de 5 minute în același loc, se aplică regulile privind staționarea.

Nerespectarea acestor reguli poate duce la amendă, iar în unele situații autoritățile pot dispune ridicarea mașinii dacă aceasta este staționată neregulamentar.

Indicatoarele rutiere

Indicatorul „Oprirea interzisă” este reprezentat de un cerc cu fundal albastru, margine roșie și două benzi roșii care formează litera „X”.

Înseamnă că oprirea voluntară este interzisă și că nu ai voie să oprești mașina nici măcar pentru câteva secunde, cu excepția situațiilor impuse de trafic, cum ar fi la semafor, în coloană sau la indicația polițistului.

Indicatorul „Staționarea interzisă” are tot forma unui cerc cu fundal albastru și margine roșie, însă în interior are o singură bandă roșie, trasată pe diagonală.

Indicatorul interzice doar staționarea, adică lăsarea vehiculului pe loc pentru mai mult de 5 minute. În schimb, oprirea de scurtă durată este permisă, de exemplu pentru a lăsa un pasager să urce sau să coboare din mașină, dacă nu este afectată circulația.

Ce sancțiuni riști dacă confunzi oprirea cu staționarea

De la 1 iulie 2026, toate amenzile rutiere au crescut, după majorarea salariului minim brut pe țară. Un punct de amendă reprezintă 5% din salariul minim brut.

După creșterea salariului minim de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, valoarea punctului de amendă a urcat de la 202,50 lei la 216,25 lei.

În funcție de situație, șoferii riscă următoarele sancțiuni:

•  Oprire neregulamentară – amendă de 2-3 puncte, adică între 432,50 și 648,75 lei.

•  Staționare neregulamentară – amendă de 4-5 puncte, adică între 865 și 1.081,25 lei.

Pe lângă amendă, dacă ai staționat neregulamentar, poliția rutieră poate dispune ridicarea autovehiculului. În această situație, va trebui să suporți și costurile pentru ridicarea, transportul și depozitarea mașinii.

Cum poate fi plătită amenda

Amenda contravențională poate fi achitată:

•  online, prin platforma ghișeul.ro;

•  la Direcția de Taxe și Impozite Locale;

•  la orice unitate a Trezoreriei Statului;

•  prin Internet Banking.

Șoferii care plătesc amenda în termen de 15 zile pot achita jumătate din valoarea minimă prevăzută de lege.