Etichete vizibile pe alimentele ambalate și băuturi. Ce speră să obțină OMS prin proiect
OMS lucrează la un proiect de recomandări privind etichete vizibile pe alimentele și băuturile ambalate. Criza obezității pe plan mondial e din ce în ce mai pronunțată, iar organizația vrea să încurajeze consumatorii să facî aleheri sănătoase.
Consumul crescut de alimente procesate bogate în sare, zahăr şi grăsimi este un factor-cheie al unei crize globale a obezităţii, cu peste un miliard de oameni supraponderali sau obezi şi aproximativ opt milioane de decese premature în fiecare an din cauza problemelor de sănătate asociate, cum ar fi diabetul şi bolile de inimă, arată datele OMS.
În prezent, doar 43 de state membre ale OMS dispun de orice fel de etichetare pe partea din faţă a ambalajului, fie obligatorie, fie voluntară, a declarat agenţia ONU pentru Reuters, în ciuda dovezilor care arată că etichetele pot afecta comportamentul cumpărătorilor.
OMS a început să lucreze la proiectul de recomandări, în 2019. Acestea urmăresc „să sprijine consumatorii în luarea unor decizii mai sănătoase legate de alimente”, a declarat pentru sursa citată Katrin Engelhardt, om de ştiinţă în cadrul departamentului de nutriţie şi siguranţă alimentară al OMS, transmite Agerpres.
O consultare publică privind astfel de recomandări s-a încheiat la 11 octombrie, iar versiunea finalizată va fi publicată la începutul anului 2025.
Ghidul OMS recomandă guvernelor să implementeze etichete care să includă informaţii nutriţionale şi o explicaţie a ceea ce înseamnă acestea cu privire la caracterul sănătos al unui produs.
Un exemplu ar fi NutriScore, dezvoltat în Franţa şi utilizat într-o serie de ţări europene, care clasifică alimentele de la A (verde, conţinând nutrienţi esenţiali) la E (roşu, conţinând niveluri ridicate de săruri, zaharuri, grăsimi sau calorii adăugate).
Chile şi alte câteva ţări din America Latină utilizează un sistem mai dur, cu avertismente privind conţinutul ridicat de zahăr, sare sau grăsimi pe partea din faţă a ambalajului, într-un octogon negru care seamănă cu un stop.
Expertul în etichetarea alimentelor Lindsey Smith Taillie, co-director al Programului global de cercetare alimentară de la Universitatea din Chapel Hill, Carolina de Nord, a declarat că industria alimentară a respins avertismentele şi favorizează etichetele „non-interpretative”, care includ informaţii nutritive, dar nu şi un ghid de înţelegere a semnificaţiei acestora, precum cele utilizate în Statele Unite.
„Cel mai important lucru pentru majoritatea ţărilor la nivel mondial va fi limitarea consumului excesiv de zaharuri adăugate, sodiu (sare), grăsimi saturate şi alimente ultraprocesate în general”, a precizat ea.
Cercetările efectuate în această vară de Taillie au arătat că etichetele de avertizare din Chile, alături de alte politici, cum ar fi restricţiile de comercializare pentru copii, au însemnat că chilienii au cumpărat cu 37% mai puţin zahăr, cu 22% mai puţin sodiu, cu 16% mai puţine grăsimi saturate şi cu 23% mai puţine calorii totale, comparativ cu situaţia în care legea nu ar fi fost pusă în aplicare.
