Tezaur de aproape două milenii, descoperit la Histria. Obiectele provin dintr-o locuință din perioada romană
Peste 40 de monede și câteva podoabe antice din metale prețioase au fost descoperite în situl arheologic Histria, informează Muzeul Național de Istorie a României.
Aceste artefacte au fost descoperite într-un context arheologic aparținând unei locuințe incendiate în perioada romană, se arată într-un comunicat transmis, sâmbătă, AGERPRES.
Din același strat provin numeroase artefacte (inscripții, vase ceramice, obiecte din bronz, fier, sticlă, piatră etc.).
Descoperirile au fost făcute în cursul campaniei anuale de cercetări arheologice de la Histria, în cadrul sectorului Poarta Mare - Turnul Mare, coordonat de Muzeul Național de Istorie.
„Condițiile descoperirii tezaurului indică faptul că podoabele și monedele erau păstrate într-o casetă din lemn, iar în urma incendiului acestea s-au contopit păstrând forma acesteia. Cel mai probabil, locuința aparținea unei familii importante de la mijlocul secolului al II-lea – mijlocul secolului al III-lea după Hristos, iar obiectele de valoare erau păstrate într-un loc special, însă din cauza incendiului nu au mai putut fi salvate la acel moment. Această locuință romană somptuoasă, cu pavaje din calcar și pereți cu tencuială pictată, precum și vestigiile arheologice descoperite prin cercetarea sa sunt mărturii semnificative pentru reconstituirea unui moment din viața vechii cetăți în perioada Principatului”, reiese din comunicat.
Monedele și podoabele antice au caracteristici ce vor determina clasarea în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național.
Obiectele au fost aduse în laboratorul de restaurare al Muzeului Național de Istorie, intrând în colecțiile acestuia.
Într-o primă etapă sunt necesare activități de investigare și restaurare-conservare, astfel încât bunurile arheologice să poată fi prezentate public.
Începutul cercetărilor arheologice în cuprinsul sitului Histria datează încă din anul 1914, iar acestea se desfășoară în prezent sub coordonarea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Muzeul Național de Istorie a României, Universitatea din București - Facultatea de Istorie și Universitatea Ovidius din Constanța.
„Muzeul Național de Istorie a României, cu o echipă formată din Adela Bâltâc, Paul Damian, Virgil Apostol și Eugen Paraschiv-Grigore, are un sector de cercetare distinct în cuprinsul sitului, unde realizează – cu finanțare proprie – săpături arheologice din anul 2000 și până astăzi, obiectivul acestora fiind studierea epocii romane timpurii la Histria”, menționează sursa citată.
Până în prezent, echipa de arheologi din cadrul Muzeului Național de Istorie a cercetat o serie de edificii și complexe arheologice databile din epoca elenistică târzie (secolul I înainte de Hristos) până la ultimul nivel roman timpuriu (secolele IV - VI după Hristos).
„Printre acestea se remarcă noi porțiuni din două străzi, cunoscute preliminar din cercetări anterioare, un traseu de stradă necunoscut până la cercetările noastre, trei edificii de mari dimensiuni adosate acestor artere, canale de colectare a apei menajere sau conducte de apă potabilă, o fântână, un cuptor, aici fiind descoperite varii obiecte arheologice (vase de provizii, amfore, vase de lux și de uz comun, obiecte din bronz, fier, sticlă și os, monede, fragmente de inscripții și arhitecturale etc.)”, se mai arată în comunicatul citat.
Facebook/ Muzeul Național de Istorie a României
Facebook/ Muzeul Național de Istorie a României
Facebook/ Muzeul Național de Istorie a României
ULTIMELE STIRI
