De ce nu se mai înscriu fermierii la programele lansate de Ministerul Agriculturii. „Nu prea merită”
Schimbările climatice și fenomenele meteo violente îi forțează pe agricultori să ia măsuri cât mai repede. Serele și solariile sunt varianta sigură pentru a avea o producție de legume și chiar de fructe.
Numai că, în ultimii ani, fermierii noștri au renunțat la ele din cauza costurilor. În aceste condiții, Ministerul Agriculturii a deschis mai multe linii de finanțare pentru cei care cultivă în spații închise. Oamenii se plâng, însă, că banii ajung cu întârziere și nu atunci când au nevoie.
Familia Ogrezeanu din Vidra, județul Ilfov, cultivă legume în solarii de câțiva ani. Oamenii au investit peste 35.000 de lei inițial, însă cheltuielile de întreținere depășesc 10.000 de lei pe an așa că se întreabă dacă merită să muncească atât de mult fără că profitul să fie unul pe măsură.
„Nu prea merită. Numai strictul necesar. Pentru că este prea multă investiție. Banii se duc în primul rând la curent, la folie, la sămânța care trebuie cumpărată”, spune Lenuța Ogrezeanu.
În jurul casei lor, vecinii și-au abandonat deja solariile, iar în loc de legume, acum răsar acolo bălării.
„Nu a dat randament argicultura la ei acolo, nu au câștigat bani și s-au lăsat oamenii de agricultură și și-au luat serviciu la București. Solariile au rămas așa, păcat de material”, a declarat George Ogrezeanu.
De alfel, cheltuielile prea mari i-au făcut pe mulți agricultori să nu-și mai pună speranța în spațiile acoperite pentru culturile lor. În prezent avem puțîn peste 4000 de hectare cu solarii, însă fermierii vorbesc despre o suprafață dublă care ar putea asigura cultivarea legumelor în siguranță.
Nu stăm bine nici la suprafață acoperită de sere, care spre desosebire de solarii au un sistem de încălzire. Mai ales că aici costurile sunt și mai mari.
În urmă cu cinci ani, suprafață acoperită cu sere în România era de 323 de hectare. Anul trecut, această s-a micșorat până la 207 hectare, adică cea mai mică suprafață din ultimii 10 ani. Fermierii spun că mai avem nevoie de încă 10.000 de hectare, dacă vrem să cultivăm legumele în siguranță.
„Cei de la țară ce să facă, domnule? Ei nu au apă, curent, nu are nimic. Să-și facă seră. Ce să facă cu ea? Unde, cum? Statul aici trebuie să intervină că să asigure utilitățile de așa manieră încât să se poată dezvoltă agricultură în zona localităților”, transmite Iacob Baciu, președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România.
Ministerul Agriculturii are în vedere mai multe programe prin care să îi sprijine pe cei care cultivă legume în spațîi acoperite, cum ar fi noul program tomată, care cuprinde acum cinci legume, roșii, vinete, ardei și castraveți. Însă până la această oră s-au înscris mai puțini fermieri față de alți ani pentru că spun ei, banii ajung greu.
