Cum îl finanțează România pe Lukașenko. Suntem mari importatori de mobilă facută de deținuții politici din Belarus

România este al patrulea cel mai mare importator din UE de mobilă produsă de deținuții politici din Belarus, scrie Deutsche Welle.

Semnatarii unei scrisori deschise au cerut o anchetă independentă asupra mobilierului produs în închisorile din Belarus și exportat în UE. Ei spun că Forest Stewardship Council (FSC) a închis ochii la munca forțată din penitenciare.

La începutul acestui an, activiști pentru drepturile omului, membri ai Parlamentului European și foști deținuți politici din Belarus au semnat o scrisoare deschisă prin care solicită FSC, cel mai important sistem de certificare forestieră din lume, să investigheze de ce mobilierul fabricat în închisorile din Belarus a putut primi sigiliu de aprobare FSC.

Aceștia acuză FSC, cu sediul în Germania, că a închis ochii la utilizarea muncii forțate în Belarus și că îl ajută astfel pe liderul belarus Aleksander Lukașenko să câștige mai mulți bani.

Citește și

Lukașenko a pus ochii pe un teritoriu NATO și se pregătește să îl atace: „Ei trăncănesc mereu”

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

„Sigiliul FSC a fost esențial în a da o aparență de sustenabilitate produselor din lemn legate de aceste colonii penale și păduri și a servit pentru a deschide ușa comerțului cu UE”, se arată în scrisoare, ai cărei semnatari au cerut clarificări.

Pe site-ul său, FSC se descrie drept „cea mai de încredere marcă din lume pentru silvicultură durabilă” și se prezintă ca o organizație etică. „Atunci când achiziționați produse etichetate FSC, ajutați pădurile și oamenii care se bazează pe ele să prospere susținând un salariu corect și un mediu de lucru”, continuă FSC, adăugând că „toți lucrătorii beneficiază de o pregătire adecvată, de siguranță adecvată, protocoale și salarii echitabile”.

Potrivit biroului de statistică al Uniunii Europene- Eurostat, UE a importat mobilier din lemn din Belarus în valoare de peste 103 milioane de euro între ianuarie și noiembrie 2023.

Polonia, Germania și Țările de Jos au fost cei mai mari cumpărători, urmate de România și statele baltice, mai arată sursa citată

Se pare că mare parte din mobilier a primit certificarea înainte ca FSC să se retragă din Belarus, dar semnatarii scrisorii acuză organismul că nu a investigat în mod adecvat condițiile în care a fost produs. „Deși FSC a părăsit Belarus în martie 2022, nu a reușit să recunoască sau să remedieze eșecurile sale anterioare în această țară și, prin urmare, nu există nimic care să împiedice reproducerea lor în altă parte”, se arată în scrisoare.

FSC a continuat să certifice mobilier din Belarus în ciuda represiunii în masă

În noiembrie 2022, Earthsight, un ONG britanic, a publicat un raport care susținea că FSC a continuat să elibereze certificate chiar și după alegerile prezidențiale trucate din august 2020 și în ciuda reprimării în masă a disidenței, a creșterii numărului de prizonieri politici și a documentat tortura.

Ca răspuns la o întrebare a DW, FSC a spus că condițiile adecvate de muncă sunt unul dintre principiile pentru certificare și a adăugat că este „profund îngrijorat de încălcările drepturilor omului în Belarus ca urmare a violenței și represiunii din 2020”.

Dar criticii susțin că FSC și-a schimbat cursul abia în martie 2022. Invazia rusă a Ucrainei în acel an a făcut dificilă efectuarea auditurilor în Belarus. FSC spune că a anulat deja toate certificatele pentru mobilierul produs în unitățile penale din Belarus în 2021, pe fondul îngrijorărilor cu privire la încălcările drepturilor omului și riscurile de siguranță pentru auditori.

În același timp, a spus că niciunul dintre controalele sale anuale în închisori nu a găsit încălcări ale regulilor și că munca forțată nu a fost o problemă în toate închisorile din Belarus și, prin urmare, alții ar putea solicita certificarea FSC.

Activiști din Belarus pentru drepturile omului nu au fost contactați

Pavel Sapelko, avocat al Centrului Viasna pentru Drepturile Omului din Minsk, a regretat că FSC nu a contactat activiștii din Belarus pentru a afla despre situația drepturilor omului în închisorile din Belarus.

El a spus că legea permite munca forțată în închisorile din Belarus și că, în afară de persoanele cu handicap și persoanele aflate la vârsta de pensionare, oricine a fost condamnat la închisoare era obligat să muncească. „Dacă un deținut refuză, el este mai întâi pus într-o celulă de pedeapsă, apoi poate fi acuzat de neascultare rău intenționată și pedepsit cu încă doi ani de închisoare”, a spus el.

Un fost deținut care a dorit să rămână anonim a confirmat acest lucru. „Când intri la închisoare, nu ești întrebat dacă vrei să lucrezi sau nu, trebuie doar să faci. Autoritățile închisorii decid unde ajungi și cum ești plătit”.

Costurile cu mâncarea și cazarea sunt deduse din salariile oamenilor, la fel ca și cheltuielile de judecată restante, a mai spus el pentru DW. Fostul deținut a precizat că prizonierii primeau de obicei între 10 și 15 ruble (echivalentul a mai puțin de 5 euro) pe lună. El a explicat că au trebuit să ceară familiilor lor să le ofere până și haine de lucru, precum mănuși pentru tâmplărie.

Sapelko a spus că astfel de condiții ar putea fi descrise drept muncă forțată sau chiar sclavie și că toți prizonierii, inclusiv prizonierii politici, au fost afectați.

Thomas Waitz, un europarlamentar austriac și copreședintele Verzilor Europeni, a semnat și scrisoarea către FSC. El a spus că mobila rămâne cea mai mare categorie de produse nesancționată a exporturilor Belarusului către UE. „Aceste exporturi susțin un regim implicat într-un război și înrădăcinat în represiunea politică”.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"