Cu o lună înainte de postul Paștelui, maramureșenii au readus la viață tradițiile și obiceiurile specifice locului
Cu aproape o lună înainte de postul Paștelui, considerat și cel mai lung post din an, maramureșenii s-au adunat la șezătoare.
Au horit, au mâncat și s-au distrat cu jocuri de odinioară, pentru a readuce la viață tradiții și obiceiuri specifice locului.
De pe mese nu au lipsit nici bucatele tradiționale: plăcinte, gogoși aburinde, dar și cârnați și caltaboși - toate stropite generos cu horincă.
Șezătoarea a avut loc la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare, unde zeci de localnici din mai multe zone ale Maramureșului s-au adunat și au readus la viață tradiții și obiceiuri străvechi. Îmbrăcați în straie populare, oamenii au vrut să îi învețe pe cei tineri cum munceau și petreceau bunicii și străbunicii lor.
Nu au lipsit nici jocurile sau obiceiurile specifice șezătorilor. Flăcăii au furat fusul și ghemul fetelor pentru a primi în schimbul lor un joc sau o sărutare.
„Nu le las să lucreze, le mai fur ghemul. Eu mai primesc câte o gură. Astă mândră joacă bine, ea mă învață a juca eu o învăț a săruta”, spune un tânăr.
„Trebuie preluate meșteșugurile și tradițiile de la cei mai în vârstă și duse mai departe”, spune o fată.
„Noi am învățat de la bunica, de la mama să țesem să facem cipcă, croșetăm. Facem noi și îi învățăm și pe copii”, a povestit o localnică.
După ce au încins hore și au jucat, localnicii au fost răsplătiți cu bucate alese.
Ca la orice sărbătoare tradițională, horinca a fost nelipsită.
„Înainte de postul Paștelui, se organizau aceste șezători, noi încercăm să revitalizăm acest obicei. Când femeile se întâlneau la câte o casă și își făceau cămăși, își pregăteau hainele pentru Paști”, a transmis directorul Muzeului de Etnografie și Artă Populară.
Evenimentul nu este la prima ediție, reprezentanții muzeului din Maramureș făcând chiar o tradiție din organizarea acestuia.
