Regula celor trei mese pe zi este, de fapt, surprinzător de nouă. Nu a fost inventată de medici și nici nu apare în vreun tratat despre alimentație sănătoasă, ci s-a format treptat, sub influența agriculturii, religiei, Revoluției Industriale și, mai târziu, a programului de lucru modern. Astăzi, cercetările arată că nici organismul nu funcționează după aceeași regulă pentru toți.
De unde provine obiceiul celor trei mese pe zi
Oamenii nu au mâncat dintotdeauna după un program fix. În perioada în care trăiau din vânătoare și cules, mesele depindeau de ceea ce reușeau să găsească sau să vâneze. Uneori mâncau de mai multe ori într-o zi, alteori treceau ore sau chiar o zi întreagă fără hrană, potrivit BBC Future.
Evoluția meselor a urmat, de fapt, evoluția societății. Vânătorii-culegători mâncau atunci când găseau hrană, fără un program prestabilit. Odată cu apariția agriculturii, mesele au început să fie influențate de munca pe câmp și de ritmul zilei. În Roma Antică exista, de regulă, o singură masă importantă, iar în Evul Mediu cea mai consistentă masă era servită în jurul prânzului. Abia Revoluția Industrială avea să fixeze programul pe care îl cunoaștem și astăzi, cu un mic dejun înainte de muncă, o pauză de prânz și o cină la finalul zilei.
Romanii, de exemplu, aveau o singură masă importantă, coena, servită spre după-amiază, în timp ce micul dejun și prânzul erau gustări rapide. În cultura romană exista convingerea că mesele foarte dese nu sunt benefice sănătății.
Micul dejun, prânzul și cina: cum s-au schimbat rolurile meselor
Deși modelul celor trei mese s-a conturat în timpul Revoluției Industriale, rolul fiecăreia dintre ele a continuat să se schimbe. Micul dejun, de exemplu, nu a fost întotdeauna considerat cea mai importantă masă a zilei. Denumirea sa provine din expresia engleză break the fast – „întreruperea postului de peste noapte” –, iar timp de secole era doar o gustare ușoară sau chiar lipsea complet din rutina multor oameni.
Potrivit History Facts, Revoluția Industrială a schimbat radical programul meselor în multe societăți occidentale.
Fabricile au impus ore fixe de lucru, iar oamenii aveau nevoie de un mic dejun consistent înainte de începerea programului, o pauză de prânz și o cină după întoarcerea acasă. Tot în această perioadă, răspândirea iluminatului artificial a mutat masa principală din jurul prânzului spre seară.
În secolele XIX și XX, dezvoltarea industriei alimentare și apariția cerealelor pentru micul dejun au consolidat ideea că prima masă a zilei este obligatorie. Treptat, modelul celor trei mese a devenit norma în multe țări occidentale și, ulterior, în mare parte din lume.
Este sau nu ideal să mănânci de trei ori pe zi
Deși regula celor trei mese este bine înrădăcinată, cercetările actuale arată că nu există un număr ideal de mese valabil pentru toată lumea.
Potrivit Harvard Health, sănătatea unei alimentații depinde în primul rând de calitatea alimentelor, de aportul caloric și de echilibrul nutrițional, nu de numărul meselor zilnice. Pentru unele persoane, mesele mai mici și mai dese pot fi utile, de exemplu în cazul refluxului gastroesofagian, după anumite intervenții chirurgicale sau atunci când există probleme de control al glicemiei. În schimb, pentru majoritatea oamenilor, mesele foarte frecvente pot duce pur și simplu la un aport caloric mai mare.
În același timp, tot mai multe studii analizează nu doar câte mese avem, ci și momentul în care le consumăm.
