Cine a inventat regula celor trei mese pe zi. Mâncăm din nevoie sau obișnuință

caserole retete mancare
Shutterstock

Dacă ai fi trăit acum 2.000 de ani, sunt șanse mari să nu fi mâncat nici micul dejun și nici prânzul în forma pe care o cunoaștem astăzi. 

Regula celor trei mese pe zi este, de fapt, surprinzător de nouă. Nu a fost inventată de medici și nici nu apare în vreun tratat despre alimentație sănătoasă, ci s-a format treptat, sub influența agriculturii, religiei, Revoluției Industriale și, mai târziu, a programului de lucru modern. Astăzi, cercetările arată că nici organismul nu funcționează după aceeași regulă pentru toți.

De unde provine obiceiul celor trei mese pe zi

Oamenii nu au mâncat dintotdeauna după un program fix. În perioada în care trăiau din vânătoare și cules, mesele depindeau de ceea ce reușeau să găsească sau să vâneze. Uneori mâncau de mai multe ori într-o zi, alteori treceau ore sau chiar o zi întreagă fără hrană, potrivit BBC Future.

Evoluția meselor a urmat, de fapt, evoluția societății. Vânătorii-culegători mâncau atunci când găseau hrană, fără un program prestabilit. Odată cu apariția agriculturii, mesele au început să fie influențate de munca pe câmp și de ritmul zilei. În Roma Antică exista, de regulă, o singură masă importantă, iar în Evul Mediu cea mai consistentă masă era servită în jurul prânzului. Abia Revoluția Industrială avea să fixeze programul pe care îl cunoaștem și astăzi, cu un mic dejun înainte de muncă, o pauză de prânz și o cină la finalul zilei.

Romanii, de exemplu, aveau o singură masă importantă, coena, servită spre după-amiază, în timp ce micul dejun și prânzul erau gustări rapide. În cultura romană exista convingerea că mesele foarte dese nu sunt benefice sănătății.

Micul dejun, prânzul și cina: cum s-au schimbat rolurile meselor

Deși modelul celor trei mese s-a conturat în timpul Revoluției Industriale, rolul fiecăreia dintre ele a continuat să se schimbe. Micul dejun, de exemplu, nu a fost întotdeauna considerat cea mai importantă masă a zilei. Denumirea sa provine din expresia engleză break the fast – „întreruperea postului de peste noapte” –, iar timp de secole era doar o gustare ușoară sau chiar lipsea complet din rutina multor oameni.

Potrivit History Facts, Revoluția Industrială a schimbat radical programul meselor în multe societăți occidentale.

Fabricile au impus ore fixe de lucru, iar oamenii aveau nevoie de un mic dejun consistent înainte de începerea programului, o pauză de prânz și o cină după întoarcerea acasă. Tot în această perioadă, răspândirea iluminatului artificial a mutat masa principală din jurul prânzului spre seară.

În secolele XIX și XX, dezvoltarea industriei alimentare și apariția cerealelor pentru micul dejun au consolidat ideea că prima masă a zilei este obligatorie. Treptat, modelul celor trei mese a devenit norma în multe țări occidentale și, ulterior, în mare parte din lume.

Este sau nu ideal să mănânci de trei ori pe zi

Deși regula celor trei mese este bine înrădăcinată, cercetările actuale arată că nu există un număr ideal de mese valabil pentru toată lumea.

Potrivit Harvard Health, sănătatea unei alimentații depinde în primul rând de calitatea alimentelor, de aportul caloric și de echilibrul nutrițional, nu de numărul meselor zilnice. Pentru unele persoane, mesele mai mici și mai dese pot fi utile, de exemplu în cazul refluxului gastroesofagian, după anumite intervenții chirurgicale sau atunci când există probleme de control al glicemiei. În schimb, pentru majoritatea oamenilor, mesele foarte frecvente pot duce pur și simplu la un aport caloric mai mare.

În același timp, tot mai multe studii analizează nu doar câte mese avem, ci și momentul în care le consumăm.

Contează mai mult când mănânci decât de câte ori

Un domeniu relativ nou, numit crononutriție, studiază relația dintre orele meselor și ceasul biologic al organismului.

Potrivit Johns Hopkins Medicine și unor analize publicate în reviste științifice, organismul răspunde diferit la alimente în funcție de momentul zilei în care sunt consumate. Mesele luate foarte târziu sunt asociate cu un control mai slab al glicemiei și cu un risc mai mare de tulburări metabolice, în timp ce un mic dejun și o cină mai devreme par să susțină un metabolism mai eficient.

Autorii subliniază însă că dovezile sunt încă în dezvoltare și că nu există suficiente argumente pentru o recomandare universală.

Postul intermitent și mesele dese: ce spune știința

În ultimii ani, postul intermitent a devenit unul dintre cele mai discutate modele de alimentație.

Acesta nu presupune neapărat reducerea cantității de hrană, ci limitarea intervalului în care se mănâncă, urmată de o perioadă mai lungă de post. Unele studii sugerează că poate avea beneficii asupra sensibilității la insulină, controlului glicemiei și greutății corporale, în special în cazul anumitor persoane, însă specialiștii atrag atenția că nu este potrivit pentru toată lumea.

La fel de controversată este și recomandarea de a consuma cinci sau șase mese mici pe zi. Studiile nu au demonstrat că această strategie accelerează metabolismul sau favorizează automat pierderea în greutate. În plus, unele cercetări au arătat că mesele foarte dese pot crește senzația de foame și riscul de a consuma mai multe calorii.

O analiză publicată în National Library of Medicine arată că rezultatele cercetărilor privind frecvența meselor și postul intermitent sunt încă neuniforme, însă momentul în care sunt consumate mesele pare să joace un rol important în sănătatea metabolică.

Cum stabilești numărul potrivit de mese

În prezent, specialiștii sunt de acord asupra unui lucru: nu există o formulă care să funcționeze pentru toți.

Numărul optim de mese depinde de vârstă, starea de sănătate, nivelul de activitate fizică, programul zilnic și preferințele personale. Pentru unii oameni, trei mese principale sunt suficiente. Alții se simt mai bine cu două mese și o perioadă mai lungă de post peste noapte, în timp ce anumite afecțiuni pot necesita mese mai mici și mai frecvente.

Mai important decât respectarea unei reguli fixe este ca alimentația să fie echilibrată, mesele să fie regulate, iar cina să nu fie luată foarte târziu. După secole în care programul meselor a fost modelat de agricultură, religie și Revoluția Industrială, știința modernă schimbă perspectiva: nu există o regulă universală a celor trei mese pe zi, ci un program alimentar care trebuie adaptat nevoilor fiecărui organism.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Un bărbat trebuia să facă 520 de ore de muncă în folosul comunității, dar a stat degeaba 3 ani. Cum a scăpat de închisoare

Un italian de 49 de ani trebuia să efectueze 520 de ore de muncă în folosul comunității, dar nu a făcut niciuna. Curtea Supremă a anulat revocarea pedepsei după ce a constatat că autoritățile nu l-au informat cum să o execute.

Un cuplu și-a ascuns câinele de proprietari, dar Facebook i-a dat de gol. Au fost obligați să plătească 1.800 €

Ascunderea unui animal de companie de proprietar le poate crea probleme chiriașilor atunci când nu au permisiunea acestuia sau când contractul de închiriere interzice în mod expres animalele.

Ce a pățit chelnerul de 17 ani care a scris „arde ouăle și scuipă în ele” pe comanda unei cliente. Decizia patronului

Chelnerul de 17 ani de la un restaurant din Riccione, devenit viral după ce a scris un mesaj jignitor pe comanda unei cliente, a fost suspendat trei zile și apoi reintegrat. Patronul spune că adolescentul și-a înțeles greșeala și merită o a doua șansă.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.