Cine a fost Henri Coandă și cum a ajuns să revoluționeze aeronautica | GALERIE FOTO

S-a născut la 7 iunie 1886, în Bucureşti. Chiar dacă în primii ani a fost un elev mediocru, în pericol de corigenţă tocmai la matematică, cu ajutorul unor profesori excepţionali, precum Garabet Ibrăileanu şi A.D Xenopol, tânărul Coandă descoperă destul de timpuriu pasiunea pentru domeniul tehnic, potrivit biografiei publicate de Agenţia Spaţială Română.

A urmat cursurile Liceului "Sf. Sava" din Bucureşti (1896-1899) şi ale Liceului Militar din Iaşi (1899-1903), potrivit ''Dicţionarului 1866-2003 - Membrii Academiei Române'' (Ed. Enciclopedică/ Ed. Academiei Române). A construit, la liceul din Iaşi, macheta unui avion propulsat de o rachetă. Revenit la Bucureşti, îşi continuă studiile la Şcoala de Artilerie, Geniu şi Marină.

Detaşat la un regiment de artilerie de câmp din Germania, în 1904 este trimis la Universitatea Tehnică din Berlin - Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice şi mai ales de tehnica aviaticii, în 1905, Coandă construieşte un avion-rachetă pentru armata română. Între 1907-1908, a urmat cursuri universitare în Belgia, la Liege, şi la Institutul tehnic Montefiore. În 1907, la Salonul Expoziţiei, organizat în Palatul Sporturilor din Berlin, a expus pentru prima oară în lume macheta unui avion fără elice, viitorul avion cu reacţie, scrie Agerpres.

În 1908, se întoarce în ţară şi este încadrat ofiţer activ în Regimentul 2 de artilerie. Părăseşte armata în cele din urmă, care nu se potrivea cu spiritul său creativ, de inventator, şi pleacă în Franţa, unde se înscrie la Şcoala superioară de aeronautică, nou înfiinţată la Paris, în 1909. Termină cursurile în anul următor ca şef de promoţie şi îşi începe cariera în şantierele conduse de inginerul Gustave Eiffel, de care îl va lega apoi o strânsă prietenie.

Citește și

De ce Bela Karoly a căzut în dizgrația regimului comunist. Oficialii români au fost îngroziţi de ce a făcut la Moscova

Henri Coandă a construit primul banc mobil aerodinamic din lume

În iarna anilor 1908-1909, cu sprijinul lui Gustave Eiffel şi al lui Paul Painleve - fost prim ministru al Franţei, membru al Academiei de Ştiinţe Franceze, şeful catedrei de analiza matematicii şi a mecanicii la Sorbona -, Henri Coandă a construit un banc pentru experienţe aerodinamice, cu ajutorul căruia a efectuat nenumărate încercări, dispozitivul fiind montat pe o locomotivă care a rulat mai multe luni în şir cu viteze de 95 km/h, noaptea - în afara traficului feroviar - pe parcursul Paris - Saint Quentin. Din astfel de încercări şi experimente Henri Coanda a construit întâiul banc mobil aerodinamic din lume, cu ajutorul căruia a descoperit ''Aripa cu fanta de bord de atac'', folosită mai târziu la mai toate avioanele pentru securitatea zborului. În ianuarie 1909, publică în revista ''La Technique Aeronautique'' rezultatele cercetărilor efectuate cu ajutorul bancului mobil aerodinamic.

Primul avion cu reacție din lume: Coandă-1910

În octombrie 1910, prezintă, la cel de-al doilea Salon Aeronautic de la Paris, primul avion cu reacţie din lume, ''Coandă-1910'', pe care inginerul Constantin Gheorghiu îl descrie astfel: ''Aeroplanul era un biplan, monoloc, cu aripile inegale ca anvergura, echipat cu un motor aeroreactiv''. Caracteristicile sale principale, indicate pe placa din expoziţie, erau: anvergura 10,30 m; lungimea 12,50 m; suprafaţa portantă 32,70 mp, greutatea în linie de zbor 420 kg, motor turbopropulsor cu o tracţiune la punct fix, aminteşte lucrarea ''Inginerul român Henri Coandă'', autor ing. Traian Tomescu, din Buletinul AGIR nr. 2/2015. Gustav Eiffel, studiind cu atenţie acest original avion realizat de inventatorul român, la vârsta de numai 24 de ani, impresionat de noutatea sa, bătându-l pe umăr i-a spus: ''Păcat, băiete, că te-ai născut cu 30 de ani, dacă nu cu 50 de ani mai devreme, cu mult prea devreme...''.

Primul zbor din lume al unui avion propulsat prin reacție

Potrivit sursei citate anterior, în decembrie 1910, într-o dimineaţă friguroasă, Henri Coandă şi-a transportat avionul pe câmpul de zbor Issy-les-Moulineaux, cu intenţia numai de a încerca funcţionarea motorului şi de a face un rulaj în lungul câmpului. S-a instalat în postul de pilotaj şi, după câteva minute de încălzire, manevra manetele ce comandau obturatorul şi turaţia motorului cu piston. Aeroplanul s-a pus în mişcare, rulând din ce în ce mai repede şi scoţând flăcări şi fum de ambele părţi ale fuselajului, care se prelingeau până în dreptul postului de pilotaj. După un rulaj scurt, înainte să-şi dea seama, aeroplanul se găsea în aer. Impresionat de flăcările care ieşeau prin cele două ajutaje reactive laterale şi cum nu mai pilotase niciodată un aeroplan, zburase doar cu planorul, Coandă s-a pierdut cu firea şi, necontrolat, aparatul a intat în pierdere de viteză, s-a înclinat pe o aripă şi s-a sfărâmat de pământ, unde a luat foc. Henri Coandă a povestit întâmplarea într-o scrisoare adresată inginerului Constantin Gheorghiu în anul 1964: ''... aparatul s-a ridicat, chiar cam prea iute, n-a fost vina mea, dar la un moment dat a alunecat pe o aripă şi s-a prăbuşit şi a ars complet. Norocul meu că nu aveam nici capotaj, nici nu eram legat de scaun, aşa că am fost aruncat afară şi n-am ars.'' În urma observării comportamentului fuselajului, Henri Coandă a notat un fenomen ce avea sa-i poarte numele - ''efectul Coandă'', brevetat în anul 1934, sub numele ''Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid''.

Această încercare a constituit primul zbor din lume al unui aeroplan propulsat prin reacţie. O machetă la scara 1:1 a avionului Coandă 1910 a fost realizată la I.C.A. Braşov (actuala I.A.R Braşov) şi se află expusă la Muzeul Militar din Bucureşti.

Primul avion bimotor din lume

În noiembrie 1911, la Reims, cu ocazia unui concurs de avioane militare, la care participau renumiţi constructori ai timpului (Bleriot, Lotham Voisin, Nieuport, Bruguet), Coandă prezintă un nou tip de avion, primul avion bimotor din lume. Mai târziu, ca director tehnic al uzinelor Bristol din Anglia (1911-1914), a realizat avionul monoplan, apoi avionul biplan militar şi alte câteva tipuri care purtau denumirea ''Bristol-Coandă''. Între 1914 şi 1916, a lucrat la uzinele Delaunay-Belleville din Saint-Denis, Franţa, unde a realizat trei tipuri de avioane, între care şi avionul ''Coandă-1916'' cu două elice amplasate la extremitatea posterioară a fuselajului.

Henri Coandă a revenit în ţară în 1970, punând bazele Institutului de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică şi fiind numit consilier cu rang de ministru în Consiliul de Stat. Este ales membru al Academiei şi primeşte titlul de Doctor Honoris Causa din partea Institutului Politehnic din Bucureşti.

În 1971, este ales membru de onoare al Societăţii Regale de Aeronautică din Marea Britanie.

Realizările lui Henri Coandă şi capacitatea sa creatoare, manifestată în mai multe domenii, au fost cuprinse în manuale de specialitate si elogiate în presa vremii, la simpozioane, comunicări ştiinţifice şi evenimente internaţionale. A primit numeroase distincţii internaţionale, printre care Legiunea de Onoare franceză şi Ordinul ''Merit pentru Cercetări Ştiinţifice" în grad de comandor, din partea UNESCO.

Henri Coandă a murit pe 25 noiembrie 1972

A încetat din viaţă la 25 noiembrie 1972, în locuinţa sa din Bulevardul Magheru.

Cel mai mare aeroport al României îi poartă numele - Aeroportul Internaţional ''Henri Coandă'' Bucureşti.

Muzeul Naţional Tehnic ''Dimitrie Leonida'' găzduieşte, pe lângă secţiunea permanentă ''Coandă'', şi expoziţia-fanion despre Henri Coandă, gândită ca o retrospectivă a 50 de ani de invenţii şi cercetări - ''Henri Coandă, 50 de ani de invenţii'', în cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti 2022, deschisă până la sfârşitul lunii ianuarie 2023. Expoziţia evocă istoria unei personalităţi căreia tehnica mondială îi datorează descoperiri geniale: de la prezentarea principalelor lucrări ale lui Coandă - avionul cu reacţie, aplicaţiile efectului Coandă - şi până la inovaţiile din domeniul construcţiilor civile, construcţiilor de locuinţe sau mobilităţii.

Vizitatorii pot afla lucruri mai puţin ştiute despre marele inventator. În 1918, Henri Coandă a conceput primele elemente prefabricate din beton pentru construirea de locuinţe, invenţie premiată cu medalia de aur la expoziţiile de la Paris, Nisa, Padova. De asemenea, inventează panourile de ''bois-beton'', prin care realizează mai multe intervenţii de arhitectură şi construcţii împreună cu arhitectul Ion Berindey. Pe fondul crizei de construcţii de după Primul Război Mondial, în 1928, împreună cu arhitectul francez Dupre, Henri Coandă a realizat o construcţie antiseismică, formată din blocuri cu 700 de apartamente - Imobilul cruciform de 100 m înălţime, a cărui machetă este expusă la Muzeul Tehnic din Bucureşti.

Potrivit datelor prezentate de Muzeul Tehnic, şirul invenţiilor sale a atins cifra de 2.608, fiind autorul a 250 de invenţii importante şi obţinând 700 de brevete care l-au recomandat ca un mare savant al secolului.

Articol recomandat de sport.ro

Sârbii, nemiloși cu fotbaliștii din Kosovo după ce au văzut cum au lăsat vestiarul de pe Arena Națională