Cine a fost Antim Ivireanul, cel mai de seamă mitropolit al Țării Românești
În fiecare an, pe 27 septembrie, Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Antim Ivireanul, mitropolit al Țării Românești în secolul al XVIII-lea.
Antim Ivireanul a fost un autor, tipograf, gravor, teolog, episcop și apoi mitropolit al Țării Românești în perioada 1708 -1715.
Antim Ivireanul a avut un rol însemnat în introducerea limbii române în slujbele bisericești.
Alegeri 2025
22:57
Nicușor Dan, mesaj pentru românii din diaspora: „Am speranţa că vor vota pentru o direcţie pro-occidentală a României”
22:50
Nicușor Dan: Autismul este o afecţiune de care suferă zeci de mii de români. Nu avem voie să glumim cu acest termen
22:13
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2025, turul 2, în diaspora. Românii din străinătate aleg între George Simion și Nicușor Dan
22:06
Primarul PSD al unui mare oraș din România a anunțat că îl va vota pe Nicușor Dan
Cine a fost Antim Ivireanul
Sfântul Ierarh Antim Ivireanul s-a născut în 1650 în Iviria (veche denumire a Georgiei), care la acea vreme era sub ocupație persană și otomană.
De tânăr, Antim Ivireanul a fost luat rob de către turci și dus la Constantinopol. După un timp, Dositei Notara, Patriarhul Ierusalimului, l-a răscumpărat pe Antim și l-a dus în Țara Românească, unde a învățat arta caligrafiei, a desenului și a broderiei și a ajutat la tipărirea cărților bisericești.
Scrierile lăsate de Antim Ivireanul în Țara Românească
În perioada 1691-1694 Antim a activat ca tipograf la Tipografia Domnească din Bucureşti, unde a tipărit următoarele cărți:
• „Slujbele cuvioasei Parascheva şi a lui Grigorie Decapolitul”, 1692 (limba greacă)
• „Evangheliar greco-român”, 1693 (limbile greacă şi română)
• „Psaltire”, 1694 (limba română)
• „Psaltire”, 1694 (limba slavonă)
În vara anului 1694, Antim a înființat o școală tipografică unde a lucrat neîncetat pentru desăvârșirea „meşteşugului tipografiei şi îndreptărilor cuvintelor româneşti”, potrivit basilica.ro.
Printre cărțile publicate de Antim Ivireanu, menționăm: „Antologhionul”, „Evangheliarul”, „Floarea darurilor”, „Carte sau lumină”, „Octoihul”, „Capete de poruncă” „Învăţătură bisericească” și „Mărturisirea ortodoxă”.
Pe 16 martie 1705, Antim Ivireanul a fost ales episcop la Râmnicu Vâlcea. În această perioadă, a tipărit nouă cărţi, cea mai importantă fiind „Tomul bucuriei”, care avea aproape 800 de pagini și cuprindea cinci lucrări. În această operă, Antim se adresa celor care încercau să dezbine ortodoxismul.
Pe 22 februarie 1708, în urma testamentului lăsat de mitropolitul Teodosie, Antim Ivireanul a fost numit Mitropolit al Țării Românești.
La scurt timp după ce a fost numit mitropolit, Antim Ivireanul a mutat tipografia de la Râmnicu Vâlcea la Târgovişte și a tipărit 18 cărţi, dintre care 11 în limba română.
Cea mai importantă lucrare a mitropolitului Antim este „Didahiile”.
De-a lungul timpului, Mitropolitul Antim a tipărit 39 de cărți, dintre care 21 în limba română și a ajutat la tipărirea altor 24.
De asemenea, Sfântul Antim Ivireanul a înfiinţat mai multe şcoli unde promova învățământul gratuit pentru copiii care proveneau din familii fără posibilități financiare.
Sfârșitul tragic al Mitropolitului Antim Ivireanul
În vara anului 1716 a început un război dintre turci și austrieci, care a durat până în 1718.
Cunoscut ca patriot şi luptător împotriva asupririi turceşti, mitropolitul Antim Ivireanul a fost arestat în martie 1716 şi supus la umilințe și la chinuri. În același an a fost caterisit pe nedrept și condamnat la închisoare pe viaţă la Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe muntele Sinai.
Pe drum spre mănăstire, ostaşii turci l-au omorât şi i-au aruncat trupul în apele râului Tungia, lângă Adrianopol.
La câțiva ani după moartea sa, Patriarhia Ecumenică a ridicat caterisirea mitropolitului Antim Ivireanul, iar pe 21 iunie 1992 a fost canonizat de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române.
