Ritmul biologic, calitatea somnului și chiar sănătatea inimii sunt influențate de această ajustare aparent minoră a ceasului. Într-un context în care tot mai multe studii leagă schimbarea orei de riscuri crescute pentru sănătate, ideea eliminării orei de vară revine tot mai des în dezbaterea publică.
Eliminarea orei de vară ar putea ajuta la reducerea ratelor de obezitate și accident vascular cerebral
Experții vin cu explicații și avertismente care merită luate în serios. Cercetările sugerează că practica de a schimba ceasurile de două ori pe an face mai mult decât să perturbe somnul — este, de asemenea, periculoasă pentru sănătate.
Modelele predictive indică faptul că o trecere permanentă fie la ora standard, fie la ora de vară ar putea duce la scăderi semnificative ale obezității și ale ratelor de accident vascular cerebral.
Perturbarea ritmului circadian are implicații directe asupra sănătății cardiovasculare, iar persoanele cu anumite afecțiuni ar trebui să acorde o atenție sporită somnului de calitate.
Deși mule țări nu folosesc ora de vară, multe regiuni din America de Nord și Europa continuă acest ritual de două ori pe an, introdus în Germania în timpul Primului Război Mondial pentru a prelungi lumina zilei și a economisi energie în lunile de vară.
Totuși, astăzi, această practică veche de peste un secol îi face pe mulți oameni de știință, experți în sănătate și chiar politicieni să dezbată posibilele riscuri pentru siguranță și sănătate.
Schimbarea orei, asociată cu riscul de AVC și obezitate
Schimbarea orei înainte sau înapoi a fost asociată cu accidente rutiere, tulburări de somn, tulburare afectivă sezonieră (SAD) și atacuri de cord.
Un studiu din 2025 sugerează că această schimbare bianuală a ceasului nu doar perturbă ritmurile circadiene, ci și procesele fiziologice pe care acestea le reglează, influențând astfel starea generală de sănătate.
Prin modelarea expunerii la lumină, cercetătorii au comparat efectele asupra sănătății ale trecerii la ora standard permanentă, la ora de vară permanentă, precum și ale schimbărilor bianuale obișnuite.
Ei estimează că ora standard permanentă ar avea cele mai multe beneficii, prevenind aproximativ 300.000 de cazuri de accident vascular cerebral pe an și reducând numărul persoanelor cu obezitate cu 2,6 milioane. Ora de vară permanentă ar produce aproximativ două treimi din aceleași efecte pozitive.
„Am constatat că este cu siguranță mai bine să rămânem fie la ora standard, fie la ora de vară, decât să schimbăm ora de două ori pe an”, a declarat Jamie Zeitzer, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Stanford, citat de healthline.com.
„Ora standard crește expunerea la lumină mai devreme în timpul zilei, ceea ce ajută la menținerea unui ritm circadian stabil”, a explicat acesta.
Cum influențează ritmurile circadiene sănătatea
Pentru a estima efectele fiziologice ale perturbării ritmului circadian, cercetătorii de la Stanford au analizat date provenite de la Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
Au analizat prevalența unor afecțiuni precum: • artrita • cancerul • boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) • boala coronariană • depresia • diabetul • obezitatea • accidentul vascular cerebral
Eliminarea orei de vară ar putea contribui la reducerea ratei obezității
Modelele predictive indică faptul că ora standard permanentă ar reduce rata obezității la nivel național cu 0,78% și prevalența accidentului vascular cerebral cu 0,09%.
Acest lucru s-ar traduce prin 2,6 milioane de persoane mai puțin cu obezitate și 300.000 de cazuri mai puține de AVC în Statele Unite.
Dacă ar fi implementată ora de vară permanentă, 1,7 milioane de persoane nu ar mai suferi de obezitate și ar exista cu 220.000 mai puține cazuri de AVC.
Modelele nu au arătat diferențe pentru afecțiuni care nu sunt legate de ritmurile circadiene, precum artrita.
„Ceasul circadian acționează ca un dirijor al unei orchestre, sincronizând organele corpului printr-un mecanism central puternic”, a explicat Zeitzer.
„Un ceas biologic mai puternic, susținut de expunerea regulată la lumină dimineața devreme, duce la o funcționare mai bună a sistemelor organismului, inclusiv cele implicate în metabolism și funcția cardiovasculară.”
Efectele asupra sănătății inimii
Specialiștii explică faptul că ritmul circadian reglează aspecte importante ale sistemului cardiovascular, precum tensiunea arterială, ritmul cardiac și metabolismul.
Aceste valori variază pe parcursul zilei, în funcție de ceasul biologic intern, în mare parte datorită fluctuațiilor hormonale (cortizol și adrenalină).
Perturbările ritmului circadian — cum ar fi programul de muncă neregulat sau somnul deficitar — au fost asociate cu un risc crescut de hipertensiune, obezitate și aritmii.
Aceste probleme pot duce, la rândul lor, la boli cardiovasculare, inclusiv infarct, insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral.
Ar trebui eliminată ora de vară?
Eforturile politice de eliminare a orei de vară sunt în prezent blocate, ceea ce înseamnă că schimbarea orei va continua în viitorul apropiat.
Până când vor exista mai multe cercetări, persoanele cu afecțiuni cardiovasculare ar trebui să ia măsuri suplimentare de precauție.
Pierderea unei ore de somn atunci când „dăm ceasul înainte” poate perturba semnificativ ritmul circadian și poate declanșa evenimente cardiovasculare grave la persoanele vulnerabile.
Pentru a vă adapta mai ușor:
- expuneți-vă la lumină naturală în timpul zilei
- mențineți o dietă echilibrată
- faceți exerciții fizice regulat
- dormiți între 7 și 9 ore pe noapte
- încercați să mergeți la culcare mai devreme în zilele dinaintea schimbării orei
„Chiar și îmbunătățiri mici, procentuale, ale sănătății pot avea un impact pozitiv asupra a milioane de oameni”, au concluzionat cercetătorii.
Ora de vară: când are loc schimbarea în 2026
În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va trece oficial la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni 04:00, marcând începutul sezonului estival.
Această modificare reprezintă o ajustare sezonieră a timpului oficial, realizată pentru a armoniza programul zilnic cu fusul orar standard. Deși durata zilei nu se modifică în mod real, efectul resimțit este o prelungire a luminii naturale în a doua parte a zilei, în timp ce diminețile devin mai întunecate.
Cunoscută sub denumirile de „ora de vară” și „ora de iarnă”, această practică urmărește adaptarea activităților umane la ritmul natural al luminii. Schimbarea orei are implicații nu doar asupra stilului de viață, ci și asupra consumului de energie, organizării sociale și eficienței economice, contribuind la o utilizare mai optimă a resurselor.
