Fructele românești care aproape au dispărut de pe piață. „S-au uscat, nu mai e nimic”
Este vremea castanelor coapte, însă fructele românești sunt aproape inexistente pe piață. După ce pomii au fost decimați de o boală, seceta din ultimii ani a compromis aproape în totalitate culturile.
În unele locuri se încearcă regenerarea plantațiilor, dar vor trece ani până când puieții vor da rod.
Bihorul este unul dintre județele unde există castane comestibile. De la an la an se adună tot mai puține fructe, care nu sunt de calitate.
Călin Copoș, localnic: „15, 20, 30 de kilograme, zilnic, le puteam aduna. Ultima dată, mai mult de un kg, două, trei, maxim, dar și aia cu indulgență. Pe ziua de azi, doar atâtea castane am reușit să culeg. Și uitați cât de mici sunt.”
Culegătoare: „Nu mai sunt. Pe vremuri, culegeam și 70-80 de kilograme pe zi. Seceta cred că i-o terminat.”
Baia Mare este renumită pentru castani. Din livezi se culegeau în fiecare toamnă sute de kilograme de castane, care se vindeau crude sau coapte, ori erau transformate în piure.
Nicolae Pop, Ocolul Silvic Baia Mare: „A afectat întregul arboret, toate arboretele de castan, nu numai la noi, și-n alte părți din țară, și-n alte țări din Europa. Dacă, pe lângă atacul ciupercii, avem și o secetă prelungită, este clar că efectele vor fi amplificate.”
La fel s-a întâmplat și în Gorj, la Tismana și Polovragi, cel de-al treilea areal al castanelor comestibile.
Vasile Mogoș, proprietar plantație de castani: „Au cam fost călduri, a fost secetă mare de tot, acum a plouat destul, dar cam târziu.”
Localnic: „S-au uscat, nu mai e nimic.”
Mare parte din plantația de peste 150 de hectare de pădure din zona Tismana a fost grav afectată acum un deceniu de cancerul castanilor, o boală pentru care specialiștii au aplicat tratamente.
Silvicultorii, la rândul lor, au plantat puieți pentru a regenera culturile. În lipsa apei, acestea supraviețuiesc tot mai greu de la o vară la alta.
Valentin Priporeanu, șef Direcția Agricolă Gorj: „Anul acesta nu o să avem producție de castane din cauza fenomenelor de secetă și a unei boli intrate în cultura de la Tismana. Nu avem pe piață producție autohtonă.”
De la zeci de tone de castane culese anual în țară, s-a ajuns la câteva sute de kilograme.
Așa că piața este invadată de fructe de import, aduse din Italia, Turcia sau Grecia.
Un kilogram ajunge să coste în jur de 30 de lei.
Etichete: bihor, castane, culturi distruse, seceta,
