Cântatul la cobză intra în patrimoniul UNESCO. România și Moldova au depus un dosar comun
Cântatul la cobză și făuritul vechiului instrument muzical românesc vor intra în patrimoniul cultural UNESCO. Reunit în India, înaltul comitet pentru educație, știință și cultură va face anunțul peste două zile.
România și Republica Moldova au depus un dosar comun în acest sens, în urmă cu trei ani, în încercarea de a păstra tradițiile acestui meșteșug.
Bogdan Mihai Simion este îndrăgostit, din copilărie, de muzica de taraf și, mai ales, de cobză.
În mâinile lui, instrumentul prinde viață, iar timpuri de mult uitate, cu muzicanți și mari boieri, renasc.
Bogdan-Mihai Simion, artist: „Pe fresca Voronețului avem una dintre cele mai vechi reprezentări ale unui cobzar. Cobza e întâi de toate un instrument la care cântau romii lăutari care erau robi la vremea aia. Așa cum este banjoul din Statele Unite de pe plantațiile de bumbac. În mod miraculos a supraviețuit 5 secole."
Neculai Florea este cel mai bătrân rapsod din județul Iași. Are 84 de ani și cântă la cobză de peste 70.
Niculai Florea, rapsod: „Stilul meu de lăutar l-am luat."
Constantin Curecheriu, din zona Hârlăului, este printre puținii artizani lutieri care mai știu să facă o cobză.
Constantin Curecheriu, meșter cobzar: „Partea asta de aici e făcută numai din arin, iar partea care îmbracă cobza se face numai din paltin."
Cobza este cel mai vechi instrument de acompaniament atestat în Țările Române.
Ioana Repciuc, reprezentanta României la UNESCO: „E un Stradivarius țăranesc românesc. Acest dosar a vrut să îi conștientizeze pe cei care o folosesc să continue."
Ciprian Chițu, conferențiar Universitatea de Arte Iași: „România încearcă să salveze nu doar instrumentul în sine. Este unică."
În județul Iași se derulează chiar acum un proiect finanțat de stat pentru promovarea cobzei, și se țin și cursuri.
Andreas Istvan Demeter, ministrul Culturii: „Pentru România și Moldova, înscrierea acestui dosar pe lista patrimoniului mondial este un element atractiv pentru alte și alte generații care să facă, să construiască astfel de instrumente și să învețe să le mânuiască."
Cel mai cunoscut cobzar român rămâne, potrivit tradiției, Barbu Lăutaru, care a trăit în secolul XIX.
