Când poate angajatorul să te concedieze legal în România. Ce se întâmplă dacă au loc disponibilizări

concediere
Shutterstock

Concedierea unui angajat trebuie să respecte condițiile prevăzute de Codul Muncii, indiferent dacă este vorba despre restructurare, desființarea postului sau probleme financiare ale companiei.

În anumite situații, salariații pot contesta decizia în instanță și pot solicita despăgubiri sau chiar reintegrarea în funcție.

De la disponibilizări colective și concediere disciplinară până la insolvența firmei și salariile compensatorii, legislația muncii stabilește proceduri clare pe care angajatorii sunt obligați să le respecte înainte de încetarea contractului de muncă.

Cum te poate concedia un angajator

Codul Muncii prevede mai multe situații în care un angajator poate dispune concedierea unui salariat, însă măsura nu poate fi luată arbitrar sau fără documente justificative.

Printre cele mai frecvente situații se numără:

  • concedierea disciplinară;
  • necorespunderea profesională;
  • inaptitudinea fizică sau psihică;
  • desființarea locului de muncă.

În cazul concedierii disciplinare, angajatorul trebuie să demonstreze că salariatul a încălcat grav sau repetat regulile de muncă, obligațiile din contractul individual de muncă ori regulamentul intern al companiei.

Potrivit Codului Muncii, concedierea disciplinară nu poate fi făcută direct sau verbal. Înaintea unei astfel de decizii este obligatorie cercetarea disciplinară prealabilă, iar angajatul trebuie convocat și are dreptul să își prezinte apărarea.

În cazul necorespunderii profesionale, concedierea poate avea loc doar după o evaluare profesională realizată conform procedurilor interne ale companiei sau contractului colectiv de muncă.

Specialiștii în legislația muncii explică faptul că, în eventualitatea unui proces, angajatorul trebuie să poată demonstra motivele concedierii și respectarea tuturor etapelor prevăzute de lege.

Ce sunt disponibilizările într-o companie

Disponibilizările sunt concedieri care nu țin de persoana salariatului, ci de situația companiei sau de reorganizarea activității.

Astfel de situații apar, de regulă, în situații precum:

  • restructurări interne;
  • reducerea costurilor;
  • reorganizarea departamentelor;
  • automatizarea unor activități;
  • închiderea unor puncte de lucru;
  • reducerea numărului de angajați.

Codul Muncii prevede că desființarea unui post trebuie să aibă o cauză reală și serioasă. Cu alte cuvinte, postul trebuie eliminat efectiv din structura companiei și nu poate reprezenta doar un pretext pentru îndepărtarea unui anumit angajat.

În cazul disponibilizărilor colective, angajatorii au obligații suplimentare, inclusiv consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților și notificarea autorităților competente.

Concedierea colectivă apare atunci când, într-o perioadă de 30 de zile, sunt concediați mai mulți salariați din motive care nu țin de persoana lor, peste pragurile stabilite de lege.

Specialiștii în dreptul muncii atrag atenția că disponibilizarea nu trebuie confundată cu concedierea disciplinară. În cazul restructurărilor, motivele țin de reorganizarea companiei, nu de comportamentul sau performanța salariatului.

Ce obligații are angajatorul înainte de concediere

În multe situații, salariații au dreptul la preaviz înainte de încetarea contractului de muncă.

Potrivit Codului Muncii, în cazul concedierilor pentru necorespundere profesională, inaptitudine fizică sau psihică ori desființarea locului de muncă, termenul minim de preaviz este de 20 de zile lucrătoare.

În această perioadă:

  • contractul de muncă rămâne activ;
  • salariatul trebuie să își primească salariul;
  • toate drepturile prevăzute în contract trebuie respectate.

De asemenea, decizia de concediere trebuie comunicată în scris și trebuie să conțină:

  • motivele concedierii;
  • durata preavizului;
  • termenul în care poate fi contestată;
  • instanța competentă.

Codul Muncii prevede și situații în care anumite categorii de salariați beneficiază de protecție specială împotriva concedierii, inclusiv în timpul concediului medical, concediului de maternitate sau concediului pentru creșterea copilului, cu anumite excepții prevăzute de lege.

Ce drepturi are un angajat după concediere

După încetarea contractului de muncă, salariații au dreptul să primească documentele care atestă activitatea desfășurată și perioada lucrată în companie. De asemenea, angajatorul trebuie să achite toate drepturile salariale restante, inclusiv concediul de odihnă neefectuat, dacă acesta nu a fost acordat înainte de încetarea contractului.

Specialiștii recomandă ca angajații să verifice atent documentele primite la plecare și să solicite clarificări dacă există neconcordanțe legate de salarii, preaviz sau perioada lucrată.

Ce înseamnă salariu compensatoriu

Salariile compensatorii reprezintă sume acordate unor angajați la încetarea contractului de muncă, de regulă în contextul restructurărilor sau disponibilizărilor.

Codul Muncii nu obligă însă toate companiile să acorde automat salarii compensatorii.

Acestea pot exista:

  • dacă sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă;
  • prin regulament intern;
  • prin planuri sociale;
  • în urma negocierilor dintre angajator și salariați.

În practică, valoarea compensatoriilor diferă foarte mult de la o companie la alta și poate varia de la un salariu până la mai multe salarii acordate la plecare.

În anumite situații, firmele aleg să ofere compensatorii pentru a reduce impactul restructurărilor și pentru a evita conflictele de muncă.

Ce înseamnă dacă firma intră în insolvență

Mulți angajați confundă insolvența cu falimentul, însă cele două situații nu sunt identice.

Insolvența apare atunci când compania nu mai poate plăti datoriile la timp, dar încearcă să își reorganizeze activitatea pentru a continua să funcționeze.

În această perioadă, firma poate:

  • reduce cheltuielile;
  • reorganiza activitatea;
  • închide departamente;
  • face concedieri.

Chiar și în insolvență, concedierile trebuie să respecte prevederile Codului Muncii.

Specialiștii în dreptul muncii explică faptul că angajații pot deveni creditori ai companiei pentru salariile restante și alte drepturi salariale neachitate.

În anumite situații, salariile restante pot fi plătite prin Fondul de Garantare pentru plata creanțelor salariale, în limitele prevăzute de lege.

Falimentul reprezintă etapa în care compania își încetează activitatea și activele sunt lichidate pentru plata datoriilor.

Ce poți face dacă consideri că ai fost concediat ilegal

Un angajat care consideră că a fost concediat fără respectarea legii poate contesta decizia în instanță.

Potrivit legislației muncii, instanța poate anula concedierea dacă aceasta este considerată nelegală sau netemeinică.

În astfel de situații, angajatorul poate fi obligat:

  • să plătească despăgubiri;
  • să achite salariile aferente perioadei dintre concediere și hotărârea instanței;
  • să reintegreze salariatul în funcția deținută anterior, dacă acesta solicită acest lucru.

Este recomandat ca salariații să verifice atent motivele concedierii și respectarea procedurilor legale înainte de a semna documente sau de a accepta încetarea contractului de muncă.

Concedierea și disponibilizarea sunt proceduri strict reglementate de legislația muncii din România, iar angajatorii nu pot înceta contractele de muncă fără respectarea condițiilor prevăzute de lege. Codul Muncii stabilește reguli clare pentru concediere și disponibilizare, iar angajatorii sunt obligați să respecte proceduri precise înainte de încetarea contractului de muncă. În lipsa acestora, decizia poate fi contestată în instanță

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Diletta Leotta, fără inhibiții în vacanță. Fotografii îndrăznețe cu partenera lui Karius: ”Ești o zeiță”
FOTO Diletta Leotta, fără inhibiții în vacanță. Fotografii îndrăznețe cu partenera lui Karius: ”Ești o zeiță”
Citește și...
Un bărbat a primit despăgubiri de aproape 35.000 de euro pentru că angajatorul lui nu i-a dat deloc de lucru timp de un an

Un cetățean indian care a mers în Regatul Unit pentru a lucra ca îngrijitor prin sistemul de vize introdus după Brexit a primit aproape 35.000 de euro, după ce angajatorul său nu i-a oferit nici măcar o zi de muncă timp de un an.

Tot mai puține locuri de muncă vacante în România. Angajatorii sunt precauți și amână recrutările, pe fondul incertitudinii

După două trimestre consecutive de scădere economică, se văd primele efecte și pe piața muncii.

Ce le cer românii angajatorilor. Este unul dintre cele mai dorite beneficii

Angajatorii măresc plaja de beneficii extra-salariale, la cererea salariaților. Printre cele mai dorite sunt cardurile culturale, care funcționează pe principiul bonurilor de masă.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Percheziții la două spitale și la domiciliile unor cadre medicale din Iași. Presupusă fraudă cu certificate de handicap

Procurorii şi poliţiştii ieşeni au făcut, miercuri, percheziţii la două unităţi medicale, dar şi la domiciliile unor cadre medicale, într-o anchetă privind presupuse fraude cu documente medicale.