Armand Goșu: Rezultatele alegerilor din SUA vor decide soarta războiului din Ucraina. ”Planul lui Putin s-a confirmat”

62384863
Profimedia

Profesorul Armand Goşu a atras atenţia asupra faptului că următoarele luni ar putea să fie "decisive" în evoluţia războiului ruso-ucrainean, alegerile americane de anul viitor putând să ofere un răspuns la felul cum se va încheia acest conflict.

Armand Goşu şi-a lansat la standul editurii Polirom, din cadrul Târgului de Carte Gaudeamus Radio România, volumul "Putin împotriva Occidentului. Războiul din Ucraina şi noua dezordine mondială", o culegere de interviuri ale autorului, unele inedite, care oferă, în cele 360 de pagini, o privire de ansamblu asupra principalelor momente ale războiului.

"Anul următor, următoarele luni ar putea să fie decisive în evoluţia războiului, pentru că, din păcate, planul aşteptărilor lui Putin s-a văzut confirmat.

Ucraina a devenit prizoniera războiului politic între democraţi şi republicani în Statele Unite, iar următoarele luni, până în 4 noiembrie 2024, când vor avea loc alegerile americane, ar putea să ofere un răspuns la felul cum se va încheia acest război.

Oricum ar fi, e puţin probabil ca un scenariu care să dea satisfacţie deplină Rusiei şi să confirme obiectivele cu care aceasta a început războiul să fie pus în operă, măcar şi pentru faptul că nimeni astăzi nu-şi mai închipuie, cum la 24 februarie părea foarte probabil, dacă vă amintiţi, că Rusia va reuşi să ocupe Ucraina, că dacă nu va reuşi s-o ocupe militar oricum va schimba puterea de la Kiev şi Ucraina se va întoarce în spaţiul de influenţă sovietică", a spus Goşu.

”Cel mai greu moment de la începutul războiului”

Armand Goşu a declarat pentru că unul dintre interviurile inedite propune "o analiză mai critică a relaţiilor româno-ucrainene" din ultimii 30 de ani.

"Am evitat să-l public. Nu era momentul, dar, zic eu, acum e momentul, e în carte. E o parte mai critică, mai ales pe ultimii 30 de ani, ce s-a greşit atât din partea Bucureştiului, cât şi din partea Kievului, cum de s-a ajuns în impasul în care se ajunsese şi cum România şi Ucraina au reuşit să găsească, sigur, ajutate şi de partenerii lor internaţionali - America, Marea Britanie, Polonia, calea de a depăşi acel impas şi să construiască o relaţie sănătoasă, iar în ultimele luni, cel puţin în octombrie, noiembrie, vedem că lucrurile s-au schimbat în bine, într-un mod de-a dreptul spectaculos", a spus Goşu.

El consideră că acest moment este "poate cel mai greu moment de la începutul războiului".

"Toată lumea aşteaptă rezultatul alegerilor din 4 noiembrie. Nu ştim în ce lume ne vom trezi în dimineaţa zilei de 5 noiembrie 2024. Depinde foarte mult de alegerile americane continuarea susţinerii pentru Ucraina", a adăugat Goşu.

Fostul ministru de externe Teodor Baconschi a apreciat, la lansare, că lucrarea profesorului Goşu reprezintă o adevărată "cronică a războiului ruso-ucrainean".

"Avem în Armand Goşu cel mai bun ghid pentru a naviga în această mare agitată. (...) El va fi fost sau va deveni, ca să zic aşa, cronicarul en titre al acestui conflict. Stătea în nişa sa academic-profesorală, istoria care a izbucnit în prim plan l-a obligat să iasă în arenă şi e oferă o cronică a războiului ruso-ucrainean cu tot cu mutaţiile pe care războiul în secolul XXI", a spus Baconschi.

Armand Goșu, expert în istoria politică a Rusiei

Realizatorul de televiziune Cătălin Ştefănescu a elogiat "claritatea şi limpezimea" cu care se exprimă profesorul Armand Goşu, caracterizând volumul "un manual pe care îl citeşti nu cu presiunea şcolii, ci cu fascinaţia de a învăţa ceva despre un spaţiu".

Armand Goşu predă, din 2004, istoria politică a Rusiei şi a URSS, istoria politicii externe şi a diplomaţiei sovietice, evoluţii în fostul spaţiu sovietic şi introducere în istoria serviciilor secrete sovietice.

Are un doctorat în istoria Rusiei, cu o teză despre politica externă a Imperiului Rus (Moscova, 1998).

A avansat până la gradul de cercetător ştiinţific principal II la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române, unde a lucrat între 1991 şi 2001 şi a fost coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002-2004).

Din 2004 este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti.
A fost corespondent la Moscova pentru radio BBC, în anii 1995-1998 şi 1999-2000, iar între 2005 şi 2010 a fost redactor-şef adjunct.

În perioada 2013-2014 redactor-şef al Revistei 22, editată de Grupul pentru Dialog Social.

A publicat cărţile: "Euro-falia. Turbulenţe şi involuţii în fostul spaţiu sovietic" (2016), "Democraţia sub asediu. România în context regional" (coordonator împreună cu Alexandru Gussi, 2019), "Istoria comunismului din România", vol. III: Documente. Nicolae Ceauşescu (1972-1975) (coeditor, Polirom, 2016), "Rusia, o ecuaţie complicată" (Polirom, ed. I, 2021, ed. a II-a, 2022), "Între Napoleon şi Alexandru I" (Polirom, 2022), "Putin, obsesia imperiului" (cu ilustraţii de Dan Perjovschi, Polirom, 2022).

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Compania cu angajați români unde și femeia de serviciu primește primă de Crăciun de 17.000 de euro

Toți angajații de la Ferrari, de la femeia de serviciu la CEO, vor primi anul acesta câte o primă de Crăciun în valoare de 17.000 de euro. Printre cei peste 5.000 de angajați se află și mulți români.

Adopția devine simplă la Praga. Poți lua acasă un cățeluș chiar de la cursurile de yoga

„Puppy yoga”, adică yoga alături de căței - este un concept tot mai popular, în întreaga lume. Dar o sală de sport din Praga vine cu o nouă idee.

VIDEO. Cum arată luminițele din cea mai amplă instalație de Crăciun din lume. Are peste 4 milioane de beculețe

Mii de oameni atât localnici, cât și turiști veniți special de la mare distanță, au asistat la aprinderea luminițelor din cea mai amplă instalație de Crăciun din lume.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.