48 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului. Imagini spectaculoase, istoria drumului și recenzie Top Gear GALERIE FOTO

20-09-2022 | 10:06

La 20 septembrie 2022 se împlinesc 48 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului, celebrul drum care începe din județul Argeș și se termină în județul Sibiu.

Medeea Dumitrache

Inițial, înainte de anii '60, existau planuri și schițe de construcții ale drumului printre Munții Făgărașului. Proiectul nu a fost pus în aplicare din cauza lipsei de fonduri, însă ideea a fost reluată după finalizarea hidrocentralei de la Vidraru.

Cel care a avut ideea ca drumul să se construiască peste munți, și nu printre, a fost Nicolae Ceaușescu.

Fostul dictator a descoperit planurile în perioada invaziei Cehoslovaciei, din 1968, când s-a pus problema unui drum strategic, însă în zona munților Cernei și Mehedințului. Atunci, Ceaușescu a hotărât să se întemeieze un drum cu o singură bandă care să asigure preluarea masei lemnoase din pădurile Făgărașilor și o rută între sudul și centrul țării.

În decembrie 1969 demarau lucrările, din ambele capete de la sud, geniștii din cadrul Regimentului 1 Râmnicu Vâlcea, iar de la nord cei de la Regimentul 52 Alba Iulia. În construcție s-au implicat și civili fiind atrași de salariul consistent pentru acea vreme - în jur de 6.000 de lei, scrie transfagarasan.info.

„De când geniştii au primit această misiune, atacul s-a articulat după o tactică şi o strategie ferme, zi de zi. Dacă a nins, dacă a plouat, dacă a dat lapoviţă sau grindină, dacă a fost ger, munca a continuat ca şi pe vreme bună: cei de la înaintări s-au căţărat pe ţancuri legându-se cu coarde de vreun brad şi acolo unde nu mai erau brazi de-un colţ de stâncă: au săpat găuri adânci cu ranga şi cu târnăcopul, au cărat explozibilul, au dat foc fitilelor detonante şi numai ei ştiu cum s-au grăbit spre adăposturi; buldozeriştii au împins vagoane de rocă, conducându-şi maşinile la înălţimile la care zboară avioanele, pe acolo pe unde nu trecuse picior de om, drum tăiat în stâncă la marginea unor adâncimi de zeci şi de sute de metri (...)” („Scânteia” din 17 iunie 1971).

Schimbarea de planuri a venit în 1971, când Ceaușescu a decis ca drumul să devină național, pe două benzi, iar zona munților Făgăraș ar fi trebuit să devină o stațiune a sporturilor de iarnă. Tot din cauza lipsei de fonduri, proiectul s-a împotmolit.

În anul 1973 lucrările ar fi trebuit să fie finalizate, dar din cauza condițiilor meteo și a greutății traseului, au fost amânate cu un an.

Transfăgărășan, inaugurat pe 20 septembrie 1974

Pe 20 septembrie 1974 a avut loc inaugurarea, când a fost prezent și Nicolae Ceaușescu. Drumul ar fi trebuit inițial să poarte numele dictatorului, dar acesta a refuzat și a devenit Transfăgărășan.

Asfaltarea drumului a durat patru ani, fiind finalizată, așa cum este și astăzi, în 1980.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, 40 de oameni ar fi murit în timpul construcțiilor. În memoria lor și a celor care au participat s-au construit două monumente - Poarta Geniștilor și Poarta Întâlnirii.

„Muntele se împotriveşte straşnic. Umblă o vorbă pe aici: pui un sac de azotat de amoniu şi ies două căşti de praf! Astă-iarnă, o subunitate s-a bătut o lună de zile cu o creastă prin care trebuia să taie făgaş. Uneori, înainta o jumătate de metru pe zi! Locului i-au spus Poarta Geniştilor”, scria Scânteia în 17 iunie 1971.

Iar în 21 septembrie 1974, România Liberă scria: „În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două unităţi de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărăşan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, ostaşii genişti au denumit acest loc Poarta Întâlnirii”.

Transfăgărăşanul este al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2.145 m în pasul Urdele.

Printre obiectivele turistice aflate de-a lungul Transfăgărăşanului se află Cetatea Poenari, lacul şi barajul Vidraru, lacul glaciar şi cascada Capra, lacul glaciar şi cascada Bâlea. Acestora li se adaugă, în sezonul rece, Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, masivele şi traseele montane din jurul Transfăgărăşanului.

Top Gear pe Transfăgărășan!

În 2009, englezii de la Top Gear au venit în România să testeze asfaltul de pe Transfăgărășan și au rămas surprinși, afirmând că este cea mai frumoasă șosea din lume.

Pentru acest episod, Jeremy Clarkson, James May și Richard Hammond au filmat la Palatul Parlamentului, la Mamaia și pe Transfăgărășan.

Clarkson a filmat într-un Aston Martin DBS Volante, Hammond într-un Ferrari California și James într-un Lamborghini Gallardo Spider.