Potrivit acestora, descoperirea a fost făcută în timpul cercetărilor preventive din zona Arcuş - Platoul Târgului (Vasarteto), în contextul unor lucrări de extindere a reţelelor electrice necesare zonei Sepsi Arena.
Săpăturile au scos la iveală urmele unei aşezări neolitice datate între anii 5.800 şi 5.500 î.Hr., aparţinând culturii Starcevo-Criş, una dintre cele mai vechi culturi agricole din sud-estul Europei, iar statueta a fost găsită într-o locuinţă veche de peste şapte milenii, printre fragmente de vase, urme de lut ars şi cărbune.
"Figurina, înaltă de doar 6 centimetri, a fost modelată dintr-un lut amestecat cu pleavă şi nisip, apoi arsă la o temperatură ridicată. Are o culoare cărămizie deschisă, iar pe partea din faţă se observă nuanţe brun-închise, semn că acolo focul a atins-o mai mult. Chipul ei nu este detaliat, dar detaliile esenţiale sunt ochii incizaţi în formă de 'V', un mic nas oval şi linii fine care redau părul lung, probabil prins într-un coc - una dintre cele mai vechi reprezentări de coafură feminină cunoscute în zona nord-dunăreană. Braţele, modelate lateral, par ridicate, iar în faţă se disting două mici proeminenţe care indică sânii - semn clar că avem de-a face cu o figură feminină. Poziţia aceasta, cu braţele deschise, era specifică reprezentărilor din neolitic, simbolizând rugăciunea, invocarea sau comuniunea cu divinitatea", a declarat arheologul Dan-Lucian Buzea, citat într-o postare pe pagina de Facebook a instituţiei.
”O siluetă subțire, simplă, dar plină de expresivitate”
Specialiştii consideră că figurina ar fi putut avea un rol ritualic, fiind folosită ca ofrandă, amuletă sau obiect legat de fertilitate ori protecţia locuinţei, însă, indiferent de funcţia avută, artefactul oferă o perspectivă preţioasă asupra comunităţilor neolitice timpurii.
"Astfel de figurine sunt rare în cultura Starcevo-Criş, ceea ce face descoperirea de la Arcuş cu atât mai valoroasă. Majoritatea 'idolilor' cunoscuţi din aceeaşi perioadă provin din Banat sau din zona Crişului, iar multe dintre ei au forme accentuate, de tip 'Venus' - statuete cu şolduri pronunţate, simboluri ale fertilităţii. Cea de la Arcuş, însă, este diferită: lipsesc trăsăturile exagerate, fiind mai degrabă o siluetă subţire, simplă, dar plină de expresivitate", se mai arată în informarea menţionată.
Cercetările au fost realizate de o echipă a Muzeului Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, coordonată de dr. Dan-Călin Ştefan, alături de dr. Dan-Lucian Buzea şi dr. Puskas Jozsef, cu sprijinul unor arheologi colaboratori independenţi.
