Operele cu care participăm la Bienala de la Veneția. Ce reprezintă maşinile de spălat
România va trimite trei artiști ai generației '80 la cel mai important eveniment de artă din lume - „Bienala de la Veneția". Lucrările de artă contemporană vor fi expuse în pavilionul țării noastre și vor putea fi văzute de sute de mii de vizitatori.
Printre exponate se vor regăsi inclusiv niște mașini de spălat, aluzie la dezrădăcinarea oamenilor. Cei 3 artiști români au expus la muzee și galerii celebre din întreaga lume.
Belu Simion Fainaru, unul dintre câştigători a trăit în comunismul românesc, dar acum este stabilit în Israel şi conduce Muzeul de artă contemporană din această ţară. Instalaţiile sale vorbesc despre experienţa exilului şi a dezrădăcinării culturale.
Belu Simion Făinaru, artist: Are legătură cu imposibilitatea în timpurile de azi de a avea o casă. Vin cu un geamantan de lucrări, ca un nomad şi aceste lucrări reprezintă dorul faţă de casă, dorinţa de a aparţine unui loc, în perioada de faţă când oamenii merg din loc în loc, oameni refugiaţi din cauza războaielor.
Printre exponatele sale de la Veneţia se vor număra "Monument pentru nimic" sau "Trebuie mereu să începi din nou" - o instalaţie cu 6 maşini de spălat, care vor funcţiona constant.
Cristian Nae, curatorul proiectului câştigător: "Pe acele maşini de spălat de află şi un pat, pe patul respectiv va fi inscripţionată o poezie şi împreună vorbesc despre nevoia de a fi acasă, despre delocalizare".
Dan Mihălțianu locuieşte acum la Berlin şi a expus la National Portrait Gallery din Londra sau la Grand Palais, în Paris. O parte a proiectului sau, Canal Grande, început în 1984 la Bucureşti, se va regăsi la Bienala. Lucrările se referă la Canalului Dunăre - Marea Neagră, un şantier deschis la sfârşitul anilor 40, ca lagăr de muncă forţată şi finalizat în anii 80.
Iar Miklos Onucșan, stabilit la Oradea, va expune Restaurarea Camuflajului Alb, care vorbeşte despre relaţia dintre vizibil şi invizibil.
În ultimii ani, a crescut interesul iubitorilor de artă faţă de artiştii romani care au creat în perioada comunistă însă nu au avut liberteatea de a expune.
Ioana Ciocan, vicepreşedintele Uniunii Artiştilor Plastici: "Cu siguranţă cota artiştilor pe piaţa naţională şi internaţională va creşte, lucrările din bienala vor fi făcute pentru spaţiul bienalei, probabil de foarte mari dimensiuni şi probabil vor fi greu de comercializat, dar eu aş ţine ochii deschişi pentru lucrări din anii 80-90, care vor ieşi din nou la vânzare".
Pentru participarea României, Ministerul Culturii aloca 180.000 de euro, însă echipa românească spune că mai are nevoie de cel puţin încă 100.000 de euro pentru implementarea proiectului. Ediţia de anul acesta a Bienalei de la Veneţia va fi inaugurată pe 11 mai.
