Cum isi construiesc japonezii cladirile pentru a rezista cutremurelor mari. Diferentele intre santierele lor si ale noastre
Exista viata dupa cutremur, lectia japoneza, EPISODUL 11. Campania "Exista viata dupa cutremur" va arata cata atentie acorda japonezii santierelor.
Controlul lucrarilor se face cu firme private, iar pentru vicii de structura exista pedeapsa cu inchisoarea pentru toti cei implicati in proiect.
Asiaticii dau o garantie de 10 ani la vanzarea locuintei si termene de valabilitate care difera de la 25, pana la 85 de ani, in functie de tipul de structura. In felul acesta au o piata imobiliara sigura, in care ai certitudinea ca vei cumpara si vei locui intr-un camin rezistent la seism.
Pentru a fi rezistente la cutremur, cladirile trebuie sa fie suficient de rigide la unduirile inainte si inapoi dar si suficient de flexibile pentru balans. In Japonia gasesti fundatii cu ramforsari, schelete interioare din metal, amortizoare insurubate, bretele care sa impiedice leganari catastrofale, dar si zidarii moderne cu grinzi care absorb socurile.
Tokyo ocupa aproape intreg sudul campiei Kanto adica cea mai mare suprafata de teren plat din Tara Soarelui Rasare. Este pe buna dreptate unul dintre megacity-urile lumii, intr-un stat in care codurile din constructii sunt imbunatatite cel putin odata la un deceniu. Si toate orasele japoneze au harti de hazard seismic, afisate public, documente cu informatii vitale, de care se tine cont in proiectare.
Dincolo de proiect, toti dezvoltatorii trebuie sa respecte in Japonia o lege clara: garantia de 10 ani la vanzare. Concret, vanzatorul raspunde timp de 10 ani pentru avarii la structura locuintei. In cazul constructiilor de lemn, garantia este de doar 5 ani. Si nu doar primul vanzator ofera aceasta garantie, ci oricare dintre urmatorii proprietari. Asa ca orice japonez e atent la ce cumpara, pentru ca la randul sau va trebui sa ofere garantie cand va vinde locuinta. Iar daca stie ca a cumparat un imobil vechi, trebuie sa se asigure ca il va consolida, altfel ce garantie sa ofere la randul sau viitorului proprietar? Iar raspunderea e si civila, adica financiara, si de ordin penal.
Cutremurele mari si dese au adus in atentia japonezilor si termenul de valabilitate al cladirii. Nu e impusa prin lege, ci e o recomandare, dar chiar si asa se tine cont de ea. Unele structuri din lemn au valabilitate 35 de ani, in timp ce blocurile moderne au 80 de ani. Datele oficiale ale Ministerului dezvoltarii din Japonia arata ca, in medie, cladirile lor au o durata de viata de 27 de ani, mai putin decat in majoritatea tarilor lumii.
El este arhitect si a proiectat un bloc ingust, intr-un cartier din Tokyo. Imobilul e ridicat pe 30 de metri patrati, fara sa fie lipit de blocurile vecine. E cat o garsoniera pe etaj, si abia ai loc sa te invarti in casa, mobila fiind adusa in pachete sau ridicata pe fereastra.
La receptie participa o firma privata, pe langa inpectia de stat si primarie, iar arhitectul spune ca intreg blocul e din prefabricate din beton armat, fiind considerate mai sigure. Blocul va avea o valabilitate estimata de 60 de ani, nu are subsol si a primit stampila de trecere din punct de vedere al rezistentei seismice. Sunt 148 de companii acreditate in tara, si acolo unde santierul e sigur, firmele respective pun o cruce verde inca de la turnarea fundatiei, sa stie oamenii ca viitorul blocul va fi sigur.
Dirigintii de santier risca inchisoarea daca ar inchide ochii la modificarea proiectelor. Sunt de multe ori angajati ai firmelor care fac controlul, asa ca nici dezvoltatorul, nici proiectantii sau constructorul nu ii pot fenta, in cazul in care ar vrea sa faca rabat la calitate.
In Romania poti sa iei autorizatie pentru ceva si sa ridici altceva. Proiectul sa fie intr-un fel si apoi sa il modifici prin note si anexe, dupa bunul plac al investitorilor. In Cluj, oras in care piata imobiliara a explodat in ultimul deceniu, cativa arhitecti adunati intr-un ONG au sesizat in presa ca un bloc nou are probleme la structura, dupa ce au aflat ca din proiect au fost eliminate niste grinzi, care ar fi trebuit sa confere rezistenta cladirii.
Inspectorii clujeni in constructii s-au sesizat abia dupa ce informatia a aparut in presa si au mers in control la cladire. Asa au aflat ca proiectantul inclusese initial grinzile, insa in faza de executie a decis sa le dea jos pentru o mai usoara compartimentare a imobilului. A facut asta printr-o nota suplimentara cu putere de proiect, sustine inginerul de santier. Omul spune insa ca pana la urma grinzile au fost montate, asa cum era prevazut initial, si acum blocul nu are nicio problema de structura, fiind extrem de sigur.
Inspectia de stat in constructii a amendat initial firma constructoare, dar ulterior montarii grinzilor a dat aviz ca lucrarile pot continua, constructia fiind sigura. Nimeni nu poate spune insa in cate alte blocuri din Romania s-au modificat proiectele, in cate se renunta la elemente importante sau se folosesc alte materiale decat cele precizate initial.
E un sistem subred, in care investitorul neresponsabilizat urmareste doar profitul, in care proiectantii seriosi sunt evitati si in care reteta dezastrului mai include furtul din materiale si proasta executie, cu firme fara experienta. Dezinteresati, inconstienti, guvernantii nostri permit incoerenta legislativa in constructii, sperand ca norocul va fi de partea noastra.
