Antrenamentele prin care japonezii sunt permanent pregatiti pentru un cutremur. "Religia" mesei din lemn care te salveaza
Noiembrie 2016, un cutremur de peste 7 pe Richter loveste Japonia. Cateva sute de locuinte afectate si doar 9 victime. Japonezii mai fusesera zdruncinati in aprilie, acelasi an, de un seism de 7,3 pe Richter, in sud-vestul tarii.
Au cazut multe case vechi, in mediul rural - locuinte din lemn si zidarie portanta. Mii de persoane au scapat din daramaturi, pentru ca au invatat cum, iar autoritatile au stiut sa intervina rapid, si foarte organizat. Per total, putine pierderi de vieti omenesti, dar o spaima teribila. Japonia e o tara care demonstreaza ca a invatat sa infrunte cutremurul mare. Sa invete din tragedii.
La astfel de forte distructive, Romania ar fi fost ingropata in moloz, recunosc toti specialistii nostri. S-a vazut in tari unde modul de construire si de pregatire a natiunii pentru dezastre se asemana mult cu ce gasim la noi. Japonia are o suprafata de aproape doua ori mai intinsa decat a Romaniei, dar si o populatie de 6 ori mai mare. Sunt in total peste 127 de milioane de locuitori, din care numai capitala Tokyo are aproape cat toata tara noastra: adica peste 16 milioane de locuitori, intr-o aglomerare urbana pe verticala, intinsa pe 24 de districte. Practic 24 de orase si orasele organizate armonios, si unde calitatea vietii e umbrita doar de densitatea uriasa a populatiei, si de dimensiunile foarte mici, ale spatiilor de locuit.
Si aproape ca nu e an in care Japonia sa nu fie zgaltaita de cel putin un siesm de peste 6 pe Richter. Iar cele care provoaca pagube mari, vin cam odata la 10 ani. Interval in care, sustin specialistii lor, pana si japonezii au tendinta sa uite repede ce inseamna un cutremur urat.
Aceiasi specialisti spun ca japonezii tind sa ignore in timp pericolul, uita si cum sa actioneze corespunzator. Cum se intampla si la noi, unde frecventa seismelor mari e si mai mica, iar romanii tind sa ignore orice risc. Isi risca viata in cladiri vechi si subrede si fiecare face cum ii dicteaza constiinta.
Asa arata imaginile surprinse imediat dupa cutremurele din China, Pakistan, sau mult mai aproape de Romania, in Turcia. Cladiri prabusite si oameni prinsi intre plafoane si blocuri de beton.
Imagini apocaliptice, durere, tragedii la magnitudine de 7. Asta sa ne astepte si pe noi la primul cutremur mare? O tragedie provocata de legi permisive si lipsa controlului, cum s-a intimplat in Turcia?
Daca seismul ar veni acum, expertii japonezi spun fara retinere ca scenariul turcesc sau cel mai recent, din Italia, se va repeta la noi. Iar japonezii ne arata ca un rol important in evitarea unor dezastre de proportii il are pregatirea sistematica a intregii natiuni. In Japonia exista viziune, iar autoritatile au prefectionat o pregatire continua pentru iminenta unei tragedii. Tara are sute de locuri special amenajate, unde oamenii testeaza la propriu, forta cutremurelor. Laboratoare, centre ale unor ONG-uri dar si sectii ale pompierilor - toate au plaftorme si camere mobile care te zguduie bine, la intensitatea unor seisme reale. Iata o demonstratie la un centru de pregatire al pompierilor din Ikebukuro, cel mai intins district din Tokyo.
Angajata centrului seteaza un computer sa simuleze undele din 2011, de peste 9 pe Richter. Poti simti cum se zguduie casa cu tine si la etajul 50 al unui zgarie nori izolat seismic, dar si la etajul 5, intr-un bloc vechi, cum se gasesc si la noi.
Refugiul sub masa nu e un gest reflex, ci recomandarea specialistilor japonezi. In fiecare casa din Japonia e religie sa ai o masa extrem de rezistenta, care se transforma in adapost temporar. Insa tot in timpul seismului, japonezii sunt invatati care sunt primele decizii pe care trebuie sa le ia, in conditii de stres real. Iti fuge podeaua de sub picioare, in timp ce specialistii iti spun cum sa actionezi.
Mihai este roman, detine un restaurant in Tokyo, iar fiica lui e studenta in Japonia. Tanara ofera detalii despre atentia cu care, inca din copilarie a aflat ce sa faca, atunci cand cand incep zgaltaielile. "Intai deschizi usa, pentru ca usa se blocheaza in Japonia cateodata si risti sa ramai blocat, apoi dai fuga si inchizi gazele, si apoi te bagi su masa…"
In Japonia constientizarea pericolului este prinsa in legislata care tine de siguranta nationala. Astfel de testari sunt obligatorii odata pe an in Japonia. Iar marile corporatii isi trimit angajatii odata pe trimestru, la fel se intampla cu scolile si gradinitele care ii duc pe elevi sa experimenteze forta unui cutremur. Asa vezi si cum corpurile de mobilier iti pun viata in pericol.
Iata o japoneza filmata de fiul ei, in timpul unui cutremur de peste 7 pe Richter. Locuinta se afla la ultimul etaj al unui bloc din Tokyo, si femeia s-a mutat de curand, dupa o viata intreaga petrecuta la casa, in mediul rural. Tanarul e calm, mama sa e in stare de soc. Aceasta reactie este data exemplu de catre autoritatile japoneze la capitolul "Asa NU!" si episodul a fost intens analizat la televiziunile japoneze.
Femeia se expune unui pericol mare, incercand sa isi protejeze bunurile din mobilier. Este extrem de panicata, nu inchide gazele, nu deschide usa de la iesire si nici nu se pune la adapost, ci prefera sa isi puna viata in pericol, actionand instinctiv. Groaza ei este perfect justificata de intensitatea seismului, dar este exact genul de reactie pe care auroritatile japoneze incearca sa il evite, prin demonstratiile bazate pe multe zgaltaieli.
Paradoxal e ca japonezii sunt zguduiti in acest mod artificial, desi au parte de suficienta zgaltaiala de la mama natura. "Practica, mama invataturii" e principiul prin care autoritatile vor sa-i faca pe cetateni nu numai sa constientizeze permament pericolul dar si sa refuze sa isi mai riste viata in locuinte subrede. De la testarile cu platforme mobile oamenii inteleg ce ar putea pati daca isi demoleaza pereti interiori in propria casa, sau cum sa isi aseze mobilierul, astfel incat sa nu isi puna viata in pericol.
Iar cand unda ii prinde afara, toti se aseaza pe un genunchi, pe mijlocul strazilor, asa cum sunt invatati de mici, de la scoala. Programa scolara japoneza include cursuri de aparare la dezastru, iar elevilor le sunt predate lectii in centre unde urmarile unui dezastru sunt prezentate explicit. Iata centrul Rinkay, unde vizitatorii vad mai intai cum e sa te prinda cutremurul in lift si ulterior ce trebuie sa faca atunci cand gasesc dezastrul de afara. Lectia presupune un chestionar menit sa iti puna mintea la contributiei.
Pare o disciplina de fier, copii si adulti exerseaza si vizualizeaza permanent cutremurul si urmarile lui. Iar apoi, oamenii sunt dispusi sa investeasca pentru consolidarea cladirilor vechi, cu risc seismic, dar si sa se documenteze bine atunci cand isi cumpara o locuinta. Dezvoltatorii si proiectantii se gandesc bine cand incep o constructie, iar cei care asigura inspectia inteleg ca trebuie sa controleze riguros.
O intreaga natiune pare mai constienta ca oricand, ca e predispusa la dezastru. Un cutremur devastator poate veni oricand, exact cum s-ar putea intampla si in Romania. Doar ca noi traim relaxati, cu speranta ca poate cutremurul nu ne va lovi tocmai pe noi.
Sursa: Pro TV
Etichete: educație, cutremur, copii, scoala, japonia, Tokyo, seism, masa, dezastru, tsunami, pregatire, lectii, unda,
Dată publicare:
03-03-2017 09:56