Fetitele din Vaslui care traiesc cu cornul si laptele de la scoala, dar isi invata mama sa socoteasca: "Cate degete am?"
PARTEA VIII. Campania Stirilor ProTV "Fara carte, fara viitor" ajunge la Dragesti, in Vaslui. Laura, mama, este semi-analfabeta. Ea si cei cinci copii, un baiat si patru fete, isi duc zilele in conditii dureroase.
UPDATE: Cei care vor sa ajute familia Laurei o pot face fie prin donatie directa in contul:
Cont: RO30RNCB0262146441740001
Titular: Laura Munteanu
Pentru orice altfel de informatii, colete sau alte ajutoare, puteti apela la Gabriela Grama, de la fundatia World Vision Romania: [email protected].
Saracia este una din principalele cauze care duc la abandonul scolar. Romanii care se chinuiesc sa supravietuiasca prefera sa-si tina copiii acasa si sa-i puna la munca. Adolescentii sunt astfel transformati in robi. Sunt insa si cazuri in care neajunsurile ii motiveaza. Copiii se agata cu disperare de invatat, stiind ca e singura lor sansa sa-si faca un viitor mai bun.
Continuam campania "Fara carte, fara viitor" si va spunem povestea familiei Munteanu din Dragesti - Vaslui. Mama si copiii stau intr-o cocioaba primita din mila si isi pacalesc stomacul, duminica si de sarbatori, cu fasole ori cartofi. In timpul saptamanii, copilele traiesc cu laptele si cornul primite de la scoala. Cea mare este deja la liceu, iar cele mici vor sa-i urmeze exemplul.
Nicola: Ce e subiectul si ce e predicatul?
Mama: Predicatul e cand e mai multe, iar la subiect e la singular, nu?
Asa arata o dupa-amiaza obisnuita in casa familiei Munteanu din Dragesti, Vaslui. Mama, Laura, nu prea a dat pe la scoala. Zice ca a facut zece clase, insa in realitate... este semi-analfabeta. Buchiseste cu ajutorul Nicolei, unul din cei cinci copii pe care-i are. Fata este in clasa a treia si incearca sa o ajute sa-si depaseasca conditia.
Reporter: Tabla inmultirii o stiti?
Mama: O stiu, dar am uitat-o.
Nicola: Uite mama, vorbim de 5x2, adica am 5 si inca cinci. Cate degete am?
Mama: 10.
Fetita: Bravo mami!
Fetele isi adora mama si ar merge pana in panzele albe pentru ea. Satenii o judeca insa pentru situatia dramatica in care se afla. La 42 de ani, Laura traieste intr-o saracie crunta, intr-o casa primita din mila de unde poate fi data afara oricand. Copiii ii are cu barbati diferiti, croiti parca pe acelasi tipar: alcoolici si violenti.
Mama: “Cand ne puneam noi la masa spunea ba ca mamaliga nu mai are sare, ba-i sarata, ba ii amara, gasea orice dar la masa vroia sa-I pun si cana cu apa. Odata am uitat sa-i pun lingura si o inceput sa deie in mine.”
Nu s-a gandit la ce va zice gura satului, iar pe ultimul partener l-a dat chiar ea afara. A facut-o ca sa isi protejeze fetitele.
Nicola: Ma batea, ma dadea cu capul de perete. Cand eram la deal si voiam sa culeg gunoaiele era un gunoi si nu l-am vazut si m-o luat de par Reporter: Si mai vrei sa-l vezi vreodata?
Nicola: Nu
Reporter: Daca v-ar aduce sa mancati o data pe zi, l-ati mai vrea inapoi?
Nicola: Nu
Invariabil, discutia cu fetele graviteaza in jurul foamei. Pentru ca Ionela, Nicola, Magda si Codruta abia au ce manca. Isi pacalesc stomacul, duminica si de sarbatori, cu fasole ori cartofi.
Reporter: Ce ai mancat azi?
Magdalena: Eu am mancat azi un corn si cu lapte
Reporter: Adica cornul si laptele de la scoala?
Magdalena: Da.
Reporter: Si acum e dupa-amiaza deja. S-a intamplat sa nu mananci intr-o zi?
Magdalena: Lunea.
Reporter: Ce se intampla lunea?
Magdalena: Lunea nu vine masina cu pachete.
Reporter: Si cand nu vine masina cu pachete ce se intampla?
Magdalena: Nu mananc nimic in ziua aia.
Reporter: Si acasa nu e de mancare?
Magdalena: Ba da
Mama: Mai este un cartof, un ou.
Despre dulciuri ori fructe nu incape discutie. Banane si portocale au vazut doar la magazinul din sat. N-au indraznit sa-i ceara mamei bani pentru ele. Sunt obisnuite cu putin. Si pe-acela insa il impart.
Laura se simte sufocata de vina. Ii este imposibil sa isi hraneasca familia. Se chinuie si, in ciuda handicapului dobandit in urma unui accident, tine o gradina amarata pe langa casa. Mai sapa din cand in cand, ajutata de copile.
Fiul cel mare, teoretic, singurul lor sprijin, a suferit la randul lui un accident si abia isi gaseste de lucru, cu ziua. Gigel are 22 de ani si a abandonat scoala in clasa a opta. Partial din cauza problemelor medicale. Insa si pentru ca nu i-a placut cartea.
In prezent, familia se descurca cu cateva sute de lei pe luna. Bani proveniti din ajutorul pe care-l primeste femeia de la stat si din cele patru alocatii.
Reporter: De cat timp va hraniti numai cu cornul si laptele de la scoala?
Magdalena: De mult timp. Cam de cand am intrat la scoala.
Reporter: Adica de sase ani?
Magdalena: Da.
Magdalena este in clasa a sasea. La fel ca surorile sale, viseaza sa ajunga doctorita.
Magdalena: Nu mi-a spus mama nimic, dar constientizez eu ca trebuie sa ma duc la scoala. Daca n-ai scoala, nu o sa ai nimic in viata.
Reporter: “Si ce ai vrea tu sa te faci?
Magdalena: Doctorita.
Reporter: Si tu vrei sa te faci doctorita? Si Nicola tot asta vrea. Dar de ce vrei sa te faci doctorita?
Magdalena: Imi place. Si o sa ajut multa lume.
Reporter: In ce sens?
Magdalena: Sa nu fie ca mama. Eu m-am dus la scoala chiar daca aveam papucii rupti. Ca fara scoala nu ajungi nicaieri.
“Eu m-am dus la scoala chiar daca aveam papucii rupti. Ca fara scoala nu ajungi nicaieri”
E o lectie pe care le-o repeta si mama, seara de seara. Dar pe care, oricum, si-ar fi insusit-o. Perspectiva unui viitor negru le ingrozeste pe cele patru surori. Asa ca isi pun toate sperantele in invatat. Au rezultate bune la scoala. Incepand cu Ionela, cea mai mica dintre ele, aflata in clasa pregatitoare.
Ionela: “Eu iau bine, foarte bine, n-am niciun S in caiet, minus, minus foarte bine.”
Mandria familiei este insa Codruta. Are 16 ani si merge la liceu, in Negresti. O institutie de invatamant bine cotata.
Mihai Doinita, director scoala "Mihai David" din Negresti: “Sunt si cazuri de familii care se straduie enorm, enorm sa faca ceva si nu au posibilitati sa faca ceva pentru copiii lor. Este multa, multa durere, foarte multa durere.”
“Daca la scoala lua o medie mai rea decat colegii ei plangea”, spune mama despre Ionela.
O ambitie rar intalnita la adolescenti de o asemenea conditie sociala. Lipsa tentatiilor si, mai ales, prezenta... lipsurilor ii transforma pe acesti copii de mici. Pentru parintii lor sunt adulti din clipa in care inteleg primele comenzi de lucru. Unii chiar raman robi pe vecie. De cele mai multe ori provin din familii in care mamele si tatii nu s-au omorat cu scoala. Altii aleg sa lupte.
Reporter: Daca ar fi sa va intalniti acum cu o zana frumoasa si buna sa va indeplineasca trei dorinte, care ar fi alea?
Magdalena: Sa nu mai mearga mama asa.
Reporter: Si celelalte doua?
Magdalena: Sa am bani la scoala si sa fie si bunica sanatoasa.
