Povestea "taranului cu idei". Cum a ajuns sa faca un neamt bani dintr-o livada cu mere
De ce mai are nevoie romanul ca sa faca agricultura cu profit? Pe langa bani si de idei. Mai ales daca are o ferma si vrea sa isi vanda marfa la concurenta cu marii investitori.
Vecinii ii spun: "taranul cu idei". A devenit celebru dupa ce lumea i-a vazut merele la televizor. Este vorba despre un agricultor neamt care a invatat sa scoata bani din pamant, iar acum ne da o lectie de marketing. Nu-i strica taranului roman, care degeaba produce mult si bun, daca nu stie cum sa-si vanda marfa.
Livada lui sare in ochi si din avion. Aproape daduse faliment din cauza pretului de mizerie pe piata fructelor. Un kilogram de mere costa en-gros cam 35 de eurocenti, daca anul e bun si se coc foarte multe pretul scade. Dar azi neamtul reuseste sa incaseze la magazinul propriu pe un singur mar incredibilul pret de 1,2 euro. Ce i-a facut ca sa-i dea valoare?
"Cand marul e verde, pui sablonul peste, apoi dezlipesti sablonul de pe mar si asa se poate vedea, ca la bikini, unde e acoperit, ramane mai deschis", spune Hein Luhs.
A inceput cu inimioare. Acum are mega-contracte cu firme si partide care vor sa-si uimeasca partenerii si clientii cu un cadou simbolic.
Si ca nimeni sa nu-i fure ideea, si-a si patentat-o. Vechea sura a transformat-o in magazin si sala de oaspeti. Tot la capitolul idei nemtesti insiram: tururi turistice, nunti, botezuri, zile de nastere in livada.
Copiii orasenilor abia asteapta sa se coaca merele. Azi culesul merelor devine un privilegiu pentru care platesti, agricultorul are cel putin un grup de turisti pe zi.
Si un alt taran si-a reorganizat afacerea. A mutat productia de capsuni la etaj.
"Anul asta a plouat intr-una, daca aveam capsunile pe jos, in umezeala, ar fi putrezit imediat", spune Matthies.
Si ca sa aiba fructe tot anul, isi pacaleste rasadurile.
"Le taiem in septembrie, le inghetam la -2grade si anul urmator, in iunie, cand aici s-au termintat capsunii, atunci le scoatem de la congelator, le plantam si cresc", mai spune taranul.
Si ca sa nu imparta profitul cu intermediarii, fermierul si-a facut popas turistic pe o soseaua ce da spre Hannovra. Popas cu cafenea si aprozar, unde vinde produse de casa, nimic procesat industrial. Rosiile "cu gust de rosii" se vand bine la 3 euro kilogramul. Nu le cultiva proprietarul, ci un alt taran german care are alt aprozar la alta rascurce.
Si el are turisti la ferma, iar turul cu titicarul printre meri se vinde bine la nemti. Taranul intreprinzator a stiut sa se apropie de clientul de la oras, sa-si valorifice produsul.
La noi, asemenea exemple pot fi numarate pe degete. Majoritatea agricultorilor din tara noastra raman prizonierii intermediarilor. Degeaba au productie buna, nu-i destul. Cine vrea un viitor in agricultura, trebuie sa invete sa vanda.
