Parcul Tei și povestea lui. Unde se află și de ce merită vizitat

Parcul Tei se află în sectorul 2 din București, în partea de sud-este a Lacului Tei, pe cursul râului Colentina, fiind printre cele mai vizitate parcuri din capitală. 

La înființare, parcul avea o suprafață de 9 hectare. Accesul se face prin Bulevardul Lacul Tei, Strada Petricani sau prin Strada Doamna Ghica.

Lucrările la parc au început în 1935, însă au fost întrerupte patru ani mai târziu, din cauza războiului. Au fost reluate în 1948 și finalizate în 1950, când parcul se numea Grădina Teilor.

În prezent parcul face parte din obiectivele turistice din capitală care merită vizitate de turiștii care își doresc să facă o plimbare romantică în București. 

Citește și

Parcul Plumbuita, locul din cartierul Colentina unde să evadezi pentru un colț de natură. De unde își trage numele

Istoricul Parcului Tei 

Construcția Parcului Tei a început în 1948, când s-a amenajat un spațiu verde de 9 hectare pe terenurile care erau anterior folosite ca gropi pentru fabrica de cărămidă Tonola (unde acum e Parcul Circului). Spațiul era plin de tei, așa că toată zona și lacul au fost numite „Tei”, iar denumirea s-a extins la străzile din vecinătate: Ramuri Tei, Ghica Tei,etc.

Parcul este delimitat de Bulevardul Lacul Tei, de strada Petricani și de Lacul Tei. Poziționarea parcului a fost gândită pe malul unui lac, în urma unui proiect care a început în 1935 de către profesorul Dorin Pavel, sub coordonarea lui Nicolae Caramfil. Lucrările au fost oprite în 1939, când a venit războiul, apoi au fost reluate când acesta s-a încheiat și parcul a fost finalizat în 1950.

În trecut, parcul se numea 8 Mai și cuprindea inițial derivații a râurilor și amenajarea lacului Tei cu o suprafață de 80 de hectare.

Pe vremuri, cea mai mare atracție era trenulețul inaugurat în 1951 - era format dintr-o locomotivă și 2 vagoane și vizitatorii se puteau plimba cu el pe un traseu de 1,5 km, care traversa malul lacului Tei.

Trenulețul a ieșit din funcțiune în 1970, iar în locul lui s-a construit o linie de tramvai. După anii 1980, parcul, dar și zona, au fost lăsate în paragină, însă autoritățile au început lucrările la parc în 2002.

În 2007, datorită unui acord de prietenie dintre România și Republica Azerbaidjan, parcul a fost modernizat în totalitate, de la mobilierul urban, pavaje, fântâni arteziene, până la locuri de joacă și sisteme de iluminat. Înțelegerea a inclus și inaugurarea unei statui a lui George Enescu în Baku, capitala Azerbaidjanului.

Ca mulțumire pentru sprijin, în parc s-a amenajat aleea Heydar Aliyev, în memorie fostului președinte azer. Bustul său se găsește pe aleea cu același nume

Cartierul Tei este înconjurat, așa cum îi spune numele, de tei, dar și de mult spațiu verde, datorită celor două parcuri (Tei și Parcul Circului).

Totuși, până în anii ’90, zona era mai degrabă una industrială, cu blocuri-dormitor, dar și cu case interbelice, edificate de Societatea pentru Locuințe Ieftine, case care au scăpat de demolare.

Parcul are două alei principale care îl împart în trei zone: Ileana Cosânzeana, Făt Frumos și Verde Împărat, Balaur cu șapte capete și Pasărea Măiastră. În zona 1 se află Pădurea de Argint și Pădurea de Aramă. În zona 2 se află Roata Marea, dar și locuri de joacă cu leagăne, tobogane și alte facilități.

În zona 3 se află Tărâmul lui Verde Împărat și Roata Mică, Casa Groazei și Balaurul cu șapte capete.

Controversa parcului de distracții din Parcul Tei - locuitorii nu l-au vrut, dar primarul a insistat

Parcul de distracții din Parcul Tei a fost, încă de la început, un subiect controversat. A fost inaugurat în 2016 sub administrația fostului primar Neculai Onțanu și deși s-a dorit ca proiectul să fie o atracție majoră pentru locuitorii zonei, aceștia nu au fost prea încântați de transformarea spațiului verde într-un bâlci care să polueze fonic și numai zona.

Cu o investiție de aproximativ 14 milioane de euro, parcul a fost construit pentru a atrage un număr de 13.500 de vizitatori pe lună, însă realitatea a fost mult diferită. În primele luni de la deschidere, parcul a reușit să atragă doar 10.000 de vizitatori, iar numărul acestora a scăzut considerabil pe parcurs.

De fapt, parcul nu a reușit niciodată să atingă cifrele vehiculate, iar pierderile financiare s-au adunat, ajungând la 20 de milioane de lei în pagube pentru bugetul local.

Funcționarea parcului a înregistrat o pierdere continuă din 2016, iar perioada pandemiei a agravat și mai mult situația.

Primarul Radu Mihaiu a anunțat intenția de a concesiona parcul de distracții. El a spus că administrația publică nu are competențele necesare pentru a gestiona un parc de distracții și, prin urmare, a lansat licitații pentru consultanță, în scopul de a stabili detaliile concesiunii, inclusiv durata și redevența.

„Din punctul meu de vedere este evident că Primăria Sectorului 2 și Administrația Domeniului Public nu știu să se ocupe de un parc de distracții. Nu administrația publică trebuie să gestioneze un astfel de parc,” a declarat primarul Mihaiu.

Unul dintre principalele motive de nemulțumire pentru locuitorii din zonă a fost amplasarea parcului pe un teren verde. Mulți dintre aceștia s-au opus ideii de a construi un parc de distracții pe un spațiu public. Pe lângă zgomotul generat de atracțiile din parc, au apărut și probleme legate de parcare.

„Din punctul meu de vedere este foarte clar că acele locuri de joacă, roata mare, călușeii, au fost puse acolo fără a avea în minte un circuit de parc de distracții, cum se fac atunci când le face o firmă serioasă. Ele au fost cumpărate fiecare în parte și nu au fost gândite ca un tot unitar care să genereze trafic. Aceste lucruri trebuie discutate și cu operatorul, dar mi-e greu să cred că roata mare poate fi mutată. Costurile mutării ei în altă parte ar fi extraordinar de mari. E complicat, vom vedea atunci în ce fel putem optimiza spațiul acela. Unele aparate pot fi mutate, dar trebuie să stăm de vorbă cu cei care vor concesiona. Nu luăm în considerare să-l mutăm fiindcă nu avem unde să-l mutăm. Dar dacă se ivește vreo propunere fezabilă, atunci putem analiza. În ceea ce privește parcarea, există acea parcare din Parcul Tei, e neîncăpătoare, dar este pentru vizitatori”, a mai spus primarul Mihaiu.

Și prețul biletelor, considerat de mulți locuitori ca fiind prea mare, a contribuit la întregul eșecul. De exemplu, un bilet pentru roata mare costa 20 de lei pentru un adult, iar pentru alte atracții prețurile erau similare, iar în condițiile economice din acel moment, mulți vizitatori au renunțat să mai vină.

Parcul de distracții din Parcul Tei a fost inaugurat pe 25 iunie 2016 și a fost unul dintre proiectele pe care fostul primar Neculai Onțanu a insistat, în pofida reacțiilor negative.

Articol recomandat de sport.ro

Șeful FIFA, anunț de ultima oră despre participarea Iranului la Mondiale: „Am vorbit cu Trump“