Studiu: Pământul ar fi putut fi acoperit complet de ape. Ce l-a salvat

62021104
iStock

Pământul ar fi putut fi acoperit complet de ape dacă nu s-ar fi produs o puternică explozie stelară în apropierea Sistemului Solar, la momentul oportun.

Datorită acestei explozii stelare, o parte din suprafaţa planetei noastre a fost dominată de uscat, conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Institutul de Geofizică din cadrul ETH Zürich, Elveţia, conform Agerpres. 

O stea masivă din vecinătatea relativă a Soarelui a explodat sub formă de supernovă exact în perioada în care Pământul şi celelalte planete din Sistemul Solar se formau, în urmă cu 4,6 miliarde de ani.

Această explozie a alimentat Sistemul Solar cu elemente radioactive, printre care şi izotopul aluminiu-26 (Al-26), care a încălzit şi uscat planetoizii care au format Protopământul, conform noului studiu bazat pe simulări computerizate.

Efectul acestui izotop radioactiv ar fi fost de maximă importanţă pentru tipul planetei noastre, pentru că marea parte a apei de pe Terra provine de la planetoizii din care s-a format Pământul.

Citește și
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu

"Rezultatele simulărilor pe care le-am derulat sugerează că există două tipuri diferite de sisteme planetare din punct de vedere calitativ", a susţinut coordonatorul acestui studiu, cercetătorul Tim Lichtenberg de la Institutul de Geofizică din cadrul ETH Zürich.

"Sunt cele similare cu sistemul nostru solar, ale cărui planete au puţină apă. Prin contrast, sunt şi sisteme solare în care planetele sunt acoperite complet de apă pentru că, atunci când s-au format, în apropierea lor nu a explodat nicio stea masivă şi astfel nu au intrat în contact cu izotopul Al-26". Prezenţa sau absenţa acestui izotop poate determina tipul de sistem solar care se formează, a adăugat el.

Înţelegerea cauzelor pentru care unele planete sunt acoperite complet de ape în timp ce altele, aşa cum este Pământul, au şi suprafeţe importante de uscat este extrem de importantă pentru planetologi şi astrobiologi pentru că exoplanetele complet acoperite de ape nu par a fi la fel de ospitaliere pentru viaţă aşa cum sunt planetele care au şi suprafeţe de uscat.

Modelele computerizate indică faptul că oceanele globale care învăluie unele planete sunt deseori acoperite de straturi groase de gheaţă care împiedică circulaţia diverselor substanţe importante pentru viaţă între adâncimi şi suprafaţa acestor planete.

Astfel, multe planete acoperite de ape nu dispun, probabil, de un ciclu al carbonului în natură, ciclu extrem de important pe Pământ pentru că asigură reciclarea acestui element cheie pentru viaţă şi contribuie la stabilizarea climei, permiţând nu doar apariţia vieţii ci şi evoluţia organismelor vii.

În noul studiu Lichtenberg şi colegii săi au simulat condiţiile de formare a mii de planete telurice şi au scos în evidenţă rolul pe care izotopul Al-26 îl joacă în determinarea abundenţei apei la finalul formării acestor planete. Studiul a fost publicat luni în revista Nature Astronomy.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu

Un studiu realizat în două cafenele cu pisici din Bordeaux și Toulouse arată că modul în care oamenii încearcă să atragă atenția felinelor nu este întotdeauna eficient.

Cornee artificială din solzi de pește. O alternativă accesibilă și inovatoare la transplantul clasic, creată de cercetători
Cornee artificială din solzi de pește. O alternativă accesibilă și inovatoare la transplantul clasic, creată de cercetători

Oamenii de ştiinţă explorează noi soluţii pentru tratamentul afecţiunilor grave ale ochiului, în special atunci când transplantul de ţesut de la donatori este dificil de realizat.

Descoperire de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau, în Țara Hațegului
Descoperire de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau, în Țara Hațegului

Descoperire istorică de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau până acum, au fost găsite în Ţara Haţegului.

Recomandări
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete
Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete

România își mărește bugetul pentru situații de criză. Potrivit unui proiect de lege, scris la Ministerul Finanțelor, Administrația Națională a Rezervelor de Stat ar putea primi anul acesta 656 de milioane de lei, cu 25% mai mult, decât anul trecut.