Muzica, remediu pentru durerea fizică. Ce recomandă specialiștii, conform unui studiu

Un nou studiu relevă faptul că muzica preferată de un pacient ameliorează eficient disconfortul fără a fi nevoie de medicamente, sporind capacitatea individului de a face faţă durerii fizice.

Cântecele, recitalurile sau spectacolele pe care participanţii le-au preferat au depăşit semnificativ clipurile generice de muzică relaxantă în ceea ce priveşte reducerea disconfortului.

Echipa de cercetători din Canada explică faptul că hipoalgezia – o sensibilitate scăzută la durere – apare atunci când există o întrerupere a transmiterii stimulilor durerii, de la punctul de intrare până la recunoaşterea conştientă de către creier.

Noul studiu a urmărit să determine ce genuri muzicale reduc cel mai eficient percepţia durerii.

Citește și

Balul bobocilor, un coșmar pentru părinți. „Vorbim de organizare la nivel de nunți, cu muzică scumpă, băuturi scumpe”

”În studiul nostru, arătăm că muzica preferată aleasă de participanţii la studiu are un efect mult mai mare asupra reducerii durerii termice acute decât muzica relaxantă necunoscută”, afirmă Darius Valevicius, doctorand la Universitatea din Montreal, într-un comunicat.

Echipa a mai constatat şi faptul că, răspunsurile emoţionale joacă un rol foarte puternic în prezicerea faptului că muzica va avea un efect asupra durerii.

În studiul experimental, participanţii au simţit o durere termică moderată pe antebraţul interior, asemănătoare cu cea de a ţine o ceaşcă de ceai caldă pe piele.

Această durere a fost apoi cuplată cu segmente muzicale, fiecare având o durată de aproximativ şapte minute, la Roy Pain Lab de la Universitatea McGill.

În contrast cu muzica generică sau cu tăcerea, melodiile preferate ale participanţilor au diminuat substanţial atât intensitatea durerii, cât şi neplăcerile asociate acesteia.

Piesele relaxante dar necunoscute participanţi nu au dat aceleaşi rezultate.

”În plus, am folosit mostre muzicale, care imită muzica din toate punctele de vedere, cu excepţia structurii sale semnificative, şi, prin urmare, putem concluziona că, probabil, nu este vorba doar de distragerea atenţiei sau de prezenţa unui stimul sonor care provoacă hipoalgezia”, explică Valevicius.

Mai mult, echipa a explorat dacă anumite teme muzicale specifice ar putea influenţa efectele de reducere a durerii.

Ei au intervievat participanţii cu privire la reacţiile lor emoţionale la muzica preferată şi le-au clasificat în teme precum energizant/activant, vesel/înveselitor, calmant/relaxant şi emoţionant/cu unele aspecte triste şi altele de bucurie.

Echipa a constatat capacităţi diferite în aceste teme emoţionale de atenuare a durerii.

Astfel, rapoartele despre unele experienţe emoţionale pozitive sau negative par să ducă la evaluări mai mici ale neplăcerii durerii, care au fost determinate de o plăcere mai intensă a muzicii şi de mai multe fiori muzicali, spune Valevicius.

Deşi natura exactă a „efectelor muzicale pozitive sau negative” rămâne neclară, acestea par să declanşeze un răspuns neurofiziologic eficient în blocarea căilor durerii, spun autorii.

Unele persoane experimentează aceste efecte ca pe o senzaţie de furnicături, fiori sau piele de găină.

Cercetarea a avut limitele sale, potrivit autorilor.

Una dintre aceste constrângeri a fost durata pentru care participanţii au ascultat mostre de muzică.

De exemplu, o expunere prelungită la muzică relaxantă ar putea produce efecte mai pronunţate decât piesele mai scurte folosite în cadrul studiului.

”Mai ales când vine vorba de temele din muzica preferată, emoţională/care provoacă plăcere dar şi suferinţă, explorăm noi dimensiuni ale psihologiei ascultării muzicii care nu au fost bine studiate, în special în contextul ameliorării durerii. Prin urmare, datele pe care le avem la dispoziţie sunt limitate, deşi rezultatele preliminare sunt destul de puternice”, a fost concluzia autorilor.

Constatările au fost publicate, miercuri, în revista Frontiers in Pain Research.