Muzica, remediu pentru durerea fizică. Ce recomandă specialiștii, conform unui studiu

62397755
Shutterstock

Muzica preferată ne poate ajuta să facem faţă mai bine durerii fizice. Cercetătorii au descoperit că ascultarea muzicii preferate reduce intensitatea şi neplăcerea durerii, cunoştinţe care ar putea optimiza terapiile pentru durere bazate pe muzică.

Un nou studiu relevă faptul că muzica preferată de un pacient ameliorează eficient disconfortul fără a fi nevoie de medicamente, sporind capacitatea individului de a face faţă durerii fizice.

Cântecele, recitalurile sau spectacolele pe care participanţii le-au preferat au depăşit semnificativ clipurile generice de muzică relaxantă în ceea ce priveşte reducerea disconfortului.

Echipa de cercetători din Canada explică faptul că hipoalgezia – o sensibilitate scăzută la durere – apare atunci când există o întrerupere a transmiterii stimulilor durerii, de la punctul de intrare până la recunoaşterea conştientă de către creier.

Noul studiu a urmărit să determine ce genuri muzicale reduc cel mai eficient percepţia durerii.

”În studiul nostru, arătăm că muzica preferată aleasă de participanţii la studiu are un efect mult mai mare asupra reducerii durerii termice acute decât muzica relaxantă necunoscută”, afirmă Darius Valevicius, doctorand la Universitatea din Montreal, într-un comunicat.

Echipa a mai constatat şi faptul că, răspunsurile emoţionale joacă un rol foarte puternic în prezicerea faptului că muzica va avea un efect asupra durerii.

În studiul experimental, participanţii au simţit o durere termică moderată pe antebraţul interior, asemănătoare cu cea de a ţine o ceaşcă de ceai caldă pe piele.

Această durere a fost apoi cuplată cu segmente muzicale, fiecare având o durată de aproximativ şapte minute, la Roy Pain Lab de la Universitatea McGill.

În contrast cu muzica generică sau cu tăcerea, melodiile preferate ale participanţilor au diminuat substanţial atât intensitatea durerii, cât şi neplăcerile asociate acesteia.

Piesele relaxante dar necunoscute participanţi nu au dat aceleaşi rezultate.

”În plus, am folosit mostre muzicale, care imită muzica din toate punctele de vedere, cu excepţia structurii sale semnificative, şi, prin urmare, putem concluziona că, probabil, nu este vorba doar de distragerea atenţiei sau de prezenţa unui stimul sonor care provoacă hipoalgezia”, explică Valevicius.

Mai mult, echipa a explorat dacă anumite teme muzicale specifice ar putea influenţa efectele de reducere a durerii.

Ei au intervievat participanţii cu privire la reacţiile lor emoţionale la muzica preferată şi le-au clasificat în teme precum energizant/activant, vesel/înveselitor, calmant/relaxant şi emoţionant/cu unele aspecte triste şi altele de bucurie.

Echipa a constatat capacităţi diferite în aceste teme emoţionale de atenuare a durerii.

Astfel, rapoartele despre unele experienţe emoţionale pozitive sau negative par să ducă la evaluări mai mici ale neplăcerii durerii, care au fost determinate de o plăcere mai intensă a muzicii şi de mai multe fiori muzicali, spune Valevicius.

Deşi natura exactă a „efectelor muzicale pozitive sau negative” rămâne neclară, acestea par să declanşeze un răspuns neurofiziologic eficient în blocarea căilor durerii, spun autorii.

Unele persoane experimentează aceste efecte ca pe o senzaţie de furnicături, fiori sau piele de găină.

Cercetarea a avut limitele sale, potrivit autorilor.

Una dintre aceste constrângeri a fost durata pentru care participanţii au ascultat mostre de muzică.

De exemplu, o expunere prelungită la muzică relaxantă ar putea produce efecte mai pronunţate decât piesele mai scurte folosite în cadrul studiului.

”Mai ales când vine vorba de temele din muzica preferată, emoţională/care provoacă plăcere dar şi suferinţă, explorăm noi dimensiuni ale psihologiei ascultării muzicii care nu au fost bine studiate, în special în contextul ameliorării durerii. Prin urmare, datele pe care le avem la dispoziţie sunt limitate, deşi rezultatele preliminare sunt destul de puternice”, a fost concluzia autorilor.

Constatările au fost publicate, miercuri, în revista Frontiers in Pain Research.

Articol recomandat de sport.ro
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Calea Lactee ar putea fi diferită de cum se știa. Ce-au descoperit oamenii de știință

Calea Lactee ar putea fi mai mare decât au estimat astronomii până acum.

Studiu: O nouă tehnologie detectează semne ale bolii Alzheimer înainte de apariţia simptomelor

O tehnologie de imagistică moleculară dezvoltată în Israel permite identificarea timpurie a unor proteine asociate cu boala Alzheimer, relatează EFE.

Copernicus: Iunie 2026, cea mai caldă lună iunie din istorie în Europa de Vest. Avertismentul climatologilor

Iunie 2026 a fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest și a doua cea mai caldă la nivel global, potrivit datelor Copernicus.

Recomandări
Președintele Nicușor Dan, despre justiția din România: ”Sunt mulțumit spre foarte mulțumit de activitatea parchetelor”

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, marți, dacă este mulțumit de ”funcționarea justiției” în România, în cadrul unor declaraţii susţinute la Ambasada României de la Paris, după ce a participat la festivităţile dedicate Zilei Naţionale a Franţei.

Alertă DNSC: Un nou val de fraude prin SMS. Românii sunt păcăliți cu amenzi false de viteză

Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează asupra unei noi fraude prin SMS.

Reacția Rusiei, după ce UE a acuzat FSB de atacuri cibernetice și a adoptat sancțiuni contra Moscovei: „Nu se aduc dovezi”

Kremlinul a calificat marți drept „gratuită” acuzația de atacuri cibernetice formulată în ajun de Uniunea Europeană și Regatul Unit, care au anunțat adoptarea de sancțiuni contra Moscovei din acest motiv, informează AFP și Reuters.