Țânțarii tigru în România: cum arată înțepătura lor și de ce sunt atât de periculoși

Țânțarul tigru poate fi recunoscut pe baza caracteristicilor sale fizice, cum ar fi dungile albe și negre.

Pericolul legat de această specie de insecte este reprezentat de riscul de transmitere a unor agenți patogeni, cum ar fi virusul West Nile și Dengue. Află cum arată înțepătura lor, cum îi recunoști, ce boli transmit și cât de răspândiți sunt tânțarii tigru în România, conform datelor disponibile la acest moment.

Țânțarii tigru, o problemă în Europa: cum arată înțepătura

Aedes albopictus a ajuns pentru prima dată în Europa în anul 1979 în Albania, iar până în prezent specia s-a dezvoltat în peste 20 de țări europene. Până acum, au fost raportate focare de febră Dengue și Chikungunya, două boli produse de înțepătura țânțarului tigru, în Franța, Italia și Croația (1). Recent, au fost raportați țânțari tigru și în România, temperaturile ridicate de la noi țară fiind favorabile pentru dezvoltarea acestei specii.

Pe baza analizei condițiilor climatice actuale și viitoare, cercetătorii au estimat că, în aproximativ 30 de ani, țânțarul tigru asiatic va avea zone propice dezvoltării în 68% din continentul european, inclusiv în zona balcanică și scandinavică, Irlanda și Marea Britanie, scrie Nature.com.

Citește și

Alimentele care îți întăresc sistemul imunitar iarna și te protejează de răceli. Ce să consumi pentru a te feri de viroze

Cum recunoști țânțarul tigru asiatic și înțepătura acestuia

Spre deosebire de țânțarul comun, care este activ pe timpul nopții și produce un zgomot specific, cel tigru este mai silențios și diurn – înțeapă pe timpul zilei, în special dimineața și seara.

În general, țânțarul tigru este mai mic de 5 mm lungime, însă dimensiunea sa poate varia de la 2 la 10 mm;

Această specie de țânțar prezintă dungi albe și negre atât pe corp, cât și pe picioare. O caracteristică specifică este linia albă dorsală, care se întinde de la cap până în zona centrală a spatelui;

Înțepătura țânțarului tigru este asemănătoare cu cea a țânțarului comun. Aceasta poate provoca o iritație ușoară, până la inflamație intensă, în funcție de reacția cutanată individuală. Eczema produce mâncărime puternică și are aspectul unei pete circulare plate cu margini roșii, cu diametru de 2-5 cm, dură și fierbinte la atingere, potrivit Anses – Agenția Națională de Securitate Sanitară a Alimentelor, a Mediului și Muncii din Franța.

Ce boli transmite țânțarul tigru

Țânțarul tigru este vectorul (purtătorul) unor agenți patogeni care produc boli cu potențial epidemic:

Infecția West Nile

Virusul West Nile este transmis de țânțarii tigru care au înțepat anterior păsări infectate. În 80% dintre cazuri nu produce manifestări, iar în 20% dintre cazuri se asociază cu următoare simptomatologie, prezentată de Organizația Mondială a Sănătății:

dureri de cap;

febră;

greață;

vărsături;

oboseală;

dureri musculare;

eczeme cutanate și umflarea ganglionilor limfatici (uneori).

Infecțiile severe sunt neuroinvazive și produc complicații serioase, cum ar fi encefalită (inflamația creierului) sau meningită (inflamația meningelui, învelișul care protejează creierul și măduva spinării). Acestea apar la 1 din 150 de persoane infectate, cele imunocompromise prezentând un risc ridicat. În acest caz, pacienții dezvoltă rigiditate la nivelul gâtului, confuzie, slăbiciune musculară, tremor, convulsii și paralizie.

Simptomele apar după 3-14 zile de la contactarea virusului.

Febra Dengue

Boala este provocată de infecția cu virusul Dengue și, potrivit OMS este caracterizată de:

febră ridicată acută;

dureri musculare și articulare;

eczeme cutanate;

greață;

vărsături;

durere în spatele ochilor;

umflarea ganglionilor limfatici.

Simptomele apar la 4-10 zile după contactarea virusului. De obicei, acestea se ameliorează în 2 săptămâni, însă în unele cazuri infecția poate fi severă și amenințătoare de viață.

Manifestările infecției severe:

dureri abdominale intense;

oboseală și slăbiciune;

respirație rapidă;

sângerări nazale și gingivale;

vărsături persistente, care pot prezenta sânge;

sete exagerată;

paloare;

scaune cu sânge

Chikungunya

Infecția cu virusul chikungunya, din genul alphavirus, produce simptome asemănătoare febrei Dengue. Inflamația articulațiilor și durerea la acest nivel este severă și debilitantă. Simptomele apar la 4-8 zile după infectare, iar durerile articulare pot dura câteva zile sau pot fi prelungite (săptămâni, luni sau ani), se arată pe site-ul oficial OMS.

În general, pacienții se recuperează complet, însă uneori boala poate produce complicații oftalmologice, neurologice și cardiace.

Febra Zika

Infecția cu virusul Zika produce următoarele simptome:

febră;

dureri musculare și articulare;

stare de rău;

eczeme;

conjunctivită;

dureri de cap.

Manifestările debutează la 3-14 zile după contactarea virusului și durează 2-7 zile. Totuși, cei mai mulți pacienți nu dezvoltă simptome, scrie Organizația Mondială a Sănătății.

Printre complicațiile care pot apărea în urma infecției cu acest virus se numără sindromul Guillan-Barré. În cazul femeilor însărcinate, virusul Zika poate produce complicații fetale, cum ar fi malformații congenitale și naștere prematură.

Țânțarii tigru în România

Studiile realizate în țara noastră au demonstrat o răspândire largă a țânțarilor tigru în România, inclusiv în București. În anul 2020, într-un studiu semnat de Elena Fălcuță și de alți cercetători a raportat prezența speciei de țânțari Aedes albopictus în 9 localități și 10 județe din România, printre care se numără Sibiu, Bihor, Ilfov, Covasna, Prahova, Giurgiu, Constanța, scrie Elena Fălcuță în cercetarea sa: The Invasive Asian Tiger Mosquito Aedes Albopictus in Romania: Towards a Country-Wide Colonization?. În 2023, Larisa Maria Ivănescu et al. au identificat țânțarii tigru într-o regiune nouă, în zona Insulei Mari a Brăilei, pe Brațul Măcin al Dunării Vechi (10). Specia nu a fost încă raportată în Nord-Estul României, în zona Moldovei.

În ciuda acestor date științifice, nu se știe cu exactitate cât de răspândită este această specie de țânțari la noi în țară. În orice caz, condițiile climatice favorizează dezvoltarea acesteia, având în vedere creșterea marcantă a temperaturilor în sezonul cald. Important de menționat este și faptul că ouăle de Aedes albopictus sunt rezistente la secetă, scrie Larisa Maria Ivanescu în lucrarea The Risk of Emerging of Dengue Fever in Romania, in the Context of Global Warming.

În ultimii 12 ani, s-au raportat anual cazuri de febră Dengue la noi în țară, cea mai mare creștere având loc în anul 2019. Până acum, 61 de pacienți au fost diagnosticați cu această infecție virală. Toate acestea subliniază importanța implementării măsurilor de control și prevenție a răspândirii țânțarului tigru în România. 

Prin urmare, țânțarul asiatic este o specie periculoasă, care se asociază cu un risc ridicat de transmitere a unor boli amenințătoare de viață. Prezența țânțarilor tigru în România impune adoptarea unor măsuri preventive, cum ar fi utilizarea soluțiilor repelente pentru insecte. Dacă te confrunți cu simptomele infecțiilor transmise de țânțarul tigru, nu le neglija, ci adresează-te medicului pentru diagnostic și tratament. 

Articol recomandat de sport.ro

Prima ofertă pentru transferul definitiv al lui Radu Drăgușin! Nu au ajuns încă la un acord cu fundașul român