Speranța de viață a românilor, văzută de medicul Cozmin Mihai, psihiatru: „Adaptarea la bătrânețe și la degradarea sănătății”
Iată textul integral:
Vine o zi când se va sfârși cu sănătatea perfectă, cu tonusul și vitalitatea...Suntem pregătiți să acceptăm acest lucru? Realizăm că nimic nu este etern? Cred că este bine să trăim conștient, să mai derulăm filmul vieții și înspre sfârșitul acesteia pentru că doar așa ne putem păstra echilibrul și cumpătul. Suntem într-o fugă continuă, purtăm toată ziua haina de invincibili și seara picăm frânți de oboseală cu speranța și naivitatea că stresul îl vom depăși și sănătatea nu ne va înșela.
Copilăria este cea care ne menține în bolul de protecție, lipsiți de griji, de sarcini și de stres. Parcă este făcută să ne încarce bateria pentru perioada maturității când urmează să ne biciuim sănătatea. Este acea parte a vieții când totul este înverzit și înflorit. Voie bună, dimineți însorite când ne întindeam în pat până spre amiază, mult soare și mult timp pentru el, zile mai lungi și un timp mai călduros sufletului nostru. Trecem într-o altă etapă, a adolescenței, cu o tulpină mai puternică și cu simțuri mai ascuțite. Dar nu atât de ascuțite pe cât să ne perturbe din bucuria vieții. Cu mult chef, distracție și hormoni, parcurgem un preambul către perioada cu responsabilități.
Și uite că am ajuns în zona cu simțurile cele mai ascuțite, a maturității, cu dorințe nesfârșite, neajunsuri financiare, atracții materiale, dezamăgiri sufletești, invidii și o goană cumplită după tot.
Ați simțit cum încetinește metabolismul , scade nivelul de energie și totul se întâmplă după decada a treia? Atunci și sportivilor le apune succesul. Tonusul fizic este din ce în ce mai greu de menținut iar surplusul de greutate este inamicul zilnic. Riduri, păr alb și articulații mai rigide sunt semnele pe care bătrânețea ni le aduce. Toate ca un preambul înspre ușoara degradare a sănătății.
Degradarea sănătățiiDegradarea sănătății cauzată de anii adunați sau chiar de o viață dezordonată, reprezintă acceptarea unei vieți mai complicate și poate mai axate pe rezolvarea problemelor de sănătate. Este bine să conștientizăm faptul că organismul nostru intră într-o etapă de regresie care include o încetinire a multor funcții organice. Acceptarea acestui fenomen de regresie reprezintă un prim pas înspre o adaptare mai lină și mai optimistă a anilor ce vor urma. Și chiar această conștientizare la timpul potrivit, ne poate conduce înspre o mai bună gestionare a calității vieții.
Odată ce simțim că organismul nostru nu mai duce sarcinile fizice și psihice precum odinioară, este timpul să ne cuplăm sistemul de frânare și să nu ne mai lăsăm pradă la exercițiile stresante de viață.
România alături de Bulgaria face parte din țările în care starea de sănătate se degradează cel mai tragic de-a lungul vieții conform unui studiu Eurostat. De ce oare? Poate pentru că nu știm sau nu vrem să avem mai multă grijă de noi. Când mă gândesc la sănătate, eu unul sunt cu gândul la populația din țările mediteraneene precum Italia, Grecia, Spania, Franța unde oamenii știu să trăiască. Și acest trai mai bun constă în timp de calitate, un program limitat de lucru, asigurarea pauzelor de masă și mai ales siesta de care nu se lipsesc. O grijă specială pentru mâncarea sănătoasă, evitarea stresului și mereu cu zâmbetul pe buze.
În România speranța de viață este de 75 ani, cu aproximativ 7 ani mai redusă decât în alte țări europene mai dezvoltate. Pentru ca noi să putem recupera acești ani și să atingem o speranță de viață egală cu țările europene dezvoltate, mai avem nevoie de 27 ani. În plus, suntem pe primul loc în Europa la mortalitatea prevenibilă iar pentru asta vom avea nevoie de 40-50 ani pentru scăderea acesteia (raportul Health at a glance: Europe 2018) Persoanele cu educație precară au o speranță de viață cu 6 ani mai mică decât cele cu educație, un alt aspect ce trage în jos România la media speranței de viață în Europa. Acest aspect este corelat cu analfabetismul funcțional din România care depășește 40%.
Ce avem de făcut?La nivel național avem nevoie de politici de sănătate care să susțină prevenția. Un număr impresionat de oameni decedează din cauza consumului excesiv de alcool, a fumatului și a obezității. Toate aceste vicii care cauzează probleme organice pot fi combătute cu programe de prevenție și conștientizare a populației referitoare la aceste riscuri.
Suntem o țară în care se investește extrem de puțin în sănătate și mai ales în sănătatea mintală. De aici și pierderile foarte mari privind scăderea capacității de muncă, costurile de spitalizare, pensii de boală și cele de handicap. La nivel de cetățean al acestei țări, totul începe cu schimbarea stilului de viață și cu o mai mare grijă pentru sănătate. Anii de bătrânețe este bine să îi planificăm cu atenție și să ne vedem mai mult de păstrarea sănătății.
Nu este ușor să ne construim planuri pentru bătrânețe încă din tinerețe dar este cazul să ne programăm o bătrânețe lonegivă cu o bună stare de sănătate. Și mai cu seamă dacă vrem să rămânem sănătoși pentru noi cât și pentru confortul urmașilor noștri. Începând cu analize medicale anuale, până la controale medicale periodice, hrană mai puțină și mai sănătoasă, multă mișcare, aer curat, o gândire armonioasă, toate ne ajută să rămânem mai sănătoși. Și un alt aspect foarte important, menținerea relațiilor de prietenie. Studiul Harvard, cel mai longeviv studiu efectuat în rândul populației, a relevat faptul că relațiile de prietenie cu cei din jur sunt cele care ne aduc și ne mențin fericirea.
Așadar nu vă izolați, nu trăiți în singurătate pentru că aceasta este resimțită de creierul nostru precum o lovitură de pumn. Iar pe termen lung ne conduce la izolare și nefericire. Cum spunea Mark Twain „nu e timp, atât de scurtă e viața pentru ciorovăieli, scuze, ranchiune și reproșuri. E timp doar pentru iubire, și nici pentru ea nu e decât o clipă…”