Patru români mor în fiecare oră din cauza unui AVC. Primele simptome alarmante
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Deşi este o problemă foarte gravă, autorităţile nu iau măsuri suficiente. A fost extins programul de tromboliză, dar nu a început pregătirea specialiştilor care să aplice rapid această procedură. Spitalele au nevoie de finanţare, dar trebuie demarată şi o campanie prin care oamenii să fie învăţaţi să recunoască semnele unui AVC şi să sune imediat la 112.
Acidentul vascular cerebral ischemic apare atunci când un vas de sânge se înfundă cu un cheag şi sângele nu mai ajunge la creier. Bolnavul nu mai vorbeşte, nu mai este coerent, i se strâmbă gura, îi amorţeşte o parte a corpului şi nu mai are forţă.
Angajatii serviciului de ambulanţă sunt primii care ajung la pacient. Tocmai de aceea este foarte important ca ei să recunoască semnele unui AVC şi să anunţe de urgenţă spitalul în care bolnavul poate fi tratat.
Alis Grasu: "Există şi timpi care se scurg ca ambulanţa să ajungă la pacient, să îl consulte, să-l diagnosticheze, apoi în UPU e investigat. Timpul ăsta e între 45-60 de minute.''
Odată ajuns în spital, pacientului i se face un computer tomograf, iar neurologul stabileşte dacă i se administrează tromboliza, o perfuzie prin care se dizolvă cheagul de sânge sau i se face trombectomie - procedura prin care cheagul este scos.
Prin programul Acţiuni Prioritare AVC, Ministerul Sănătăţii a extins numărul centrelor în care se face tromboliza de la 10 la 43 şi până acum aproape 1.600 de pacienţi au fost trataţi. Doar că unii directori de spitale spun că nu mai sunt bani.
Cristi Grasu: ''Nu contează sursa de finanţare, important e că pacientul să fie tratat. Auzim că s-au terminat banii din program, dar banii din bugetul spitalului s-au terminat?''
Pentru trombectomie însă, bolnavii pot fi trataţi doar la spitalele Universitar şi Elias din Capitală, Târgu Mureş şi Timişoara.
Dr. Bogdan Dorobat, SUUB: ''Confrom UE, ar trebui să avem un centru la 1 milion de locuitori şi avem doar 4. Şi numărul specialiştilor e mic..durează cam 1 an să i formezi.''
Anual, aproape 60.000 de români suferă un AVC, iar statisticile arată că în câţiva ani va fi principala cauză de handicap.
conf. Cristina Tiu, SUUB: "Factori de risc mai prevalenți, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarism, fumatul într-un procent destul de mare și controalele medicale care se efectuează destul de târziu."
Rata de tratare în cazul unui AVC a crescut în acest an de la 1,2 la 3,4, însă pe harta Europei România rămâne pe ultimele locuri. Ne depăşesc țări precum Ungaria, Polonia sau Cehia.