România vrea gaze din Marea Neagră. Ce prevede noua Lege offshore, care ajunge în Parlament
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că vineri va fi depus la Parlament proiectul noii legi offshore, sub semnătura sa, a premierului Nicolae Ciucă şi a preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor.
Astfel, în plină criză energetică, și de teamă să nu rămânem dependenți de gazul rusesc, coaliția de guvernare reduce impozitele pentru companiile care extrag resurse din Marea Neagră.
Proiectul de lege privind exploatările offshore a fost parafat de liderii coaliției de guvernare, care promit că statul va încasa mai mulți bani la buget și că vom avea acces la gaz românesc mai ieftin.
În 2018, după ce Parlamentul aflat atunci sub tutela lui Liviu Dragnea a introdus impozite foarte mari pentru companiile care exploatau gazul din Marea Neagră, două mari companii au renunțat la astfel de investitii. Acum, în plină criză energetică, statul român îi cheamă înapoi pe investitori.
Reporter: Va fi impozit progresiv pe legea offshore?
Marcel Ciolacu, președinte PSD: ”Veți vedea, veți vedea exact. E normal să încurajăm această investiție și vom veni cu un proiect în care statul român va câștiga, va fi proporție de 60-40%”.
Coaliția de guvernare a modificat legea offshore și a anulat în primul rând cateva din taxele care făceau companiile să considere că investiția nu mai e rentabilă. Statul a dublat prețul minim la care se poate vinde gazul fără să perceapă taxe suplimentare, de la 45 la 85 de lei/MWh.
Statul ar trebui să aibă de câștigat în primul rând din profitul acestor companii. Proiectul prevede că 60% din profit rămâne la bugetul de stat, iar companiile păstrează diferența.
Momentan, o singură companie se află în Marea Neagră, pregătită de exploatare, însă este la un pas de a da statul român în judecată tocmai din cauza impozitelor introduse pe parcurs. Și tocmai lipsa investițiilor în această zonă ne-a făcut să devenim dependenți de gazul rusesc, vândut acum la prețuri ridicate. Dacă în 2017, de pildă, importam în jur de 10% gaz rusesc, acum am ajuns la aproape 28%.
Cristina Prună, deputat USR: ”Dacă se demarează aceste investiții, și offshore și onshore, atunci vom avea gaz mai mult în România. Problema azi e că depindem de importuri și de ce face Federație Rusă. Atunci vom depinde mai mult de noi și atunci poți să te aștepți că prețurile vor fi mult mai corecte”.
Taxele platite de companii nu se vor schimba pe toata durata acordurilor.
Radu Dudău, director Energy ”policy group”: ”E o investiție pe termen lung, cu riscuri majore, cu multe necunoscute. România e printre campioanele Europei în materie de taxare”.
Investitorii au dreptul să vândă pe piața liberă produsele extrase, dar, în situația unei crize energetice, Guvernul poate interveni pentru ca gazul să fie vândut cu prioritate în România.
O noutate este că prevederile ar urma să se aplice și onshore, adică și pentru exploatările pe uscat. Așa am putea exploata cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România, cel de la Caragele, în județul Buzău.
Aceste modificari la legea offshore urmează să intre în dezbaterea Parlamentului.
În luna martie, fostul președinte al PNL, Florin Cîțu, afirma că sunt deja companii care, imediat după ce va fi aprobat actul normativ, vor extrage gaze naturale din Marea Neagră şi le vor pune pe piaţă.
Legea offshore se referă la redevențele pe care le vor primi companiile care exploatează zăcămintele de gaz natural din Marea Neagră.
OMV Petrom a anunțat deja că așteaptă schimbarea legislației, într-un reportaj ”România, te iubesc!”.
Cristina Verchere, CEO OMV Petrom: ”Ce se întâmplă acum? Așteptăm modificări la legea offshore. Dacă am fi avut o lege bună în 2018, la sfârșitul acestui an extrageam deja gaze din perimetrul Neptun Deep. Noi suntem hotărâți să investim dacă se modifică legea offshore. Dacă autoritățile fac modificările în curând, noi vom aproba investiția la începutul anului 2023.”
A fost nevoie de un război la granițele României pentru ca politicienii români să realizeze nevoia investițiilor din Marea Neagră.
Zăcământul de gaz Neptun Deep este la o adâncime de peste 3 kilometri sub nivelul mării, acolo unde condițiile sunt mult mai grele și necesită tehnologie specială.
După închiderea zăcământului Groningen din Olanda, Neptun Deep ar putea fi cea mai mare rezervă exploatată din Europa, am putea deveni independenți de gazul rusesc și am putea chiar exporta pentru a acoperi deficitul european.
Ce prevede proiectul noii Legi offshore
Proiectul noii Legi offshore, consultat de Știrile Pro TV, arată că pragurile de supraimpozitare rămân aceleași ca și până acum, cu mențiunea că se modifică baza de calcul, astfel că, la final, impozitele ar urma să fie mai mici.
De asemenea, se vor putea face deduceri de până la 40% - față de 30 %, cât este în prezent - iar impozitul va fi calculat în funcție de aceste deduceri.
Nu în ultimul rând, proiectul Legii offshore prevede că nu va mai exista un preț de referință dat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Iar prețul minim de la care va începe supraimpozitarea va fi de 85 lei pe MWh.
Au introdus, însă, un articol care spune că doar în condiții de criză energetică, printr-o dispoziție a ministrului Energiei, piața internă va fi prioritară.
În schimb, redevențele rămân aceleași.
Pe de altă parte, a fost eliminat un amendament la partea de sancțiuni, care preciza că cei care nu respectă acordurile petroliere primesc o amendă de 10% din cifra de afaceri.
