Semnalul slab la internet, marea problemă a școlii online. Metoda ingenioasă a unui profesor de fizică
Oricât de bine și-ar pregăti profesorii lecția, dacă semnalul la internet este slab, predarea online eșuează. Campania Știrilor PRO TV "Pierduți în teleșcoală” vă arată o parte din problemele cu care s-au confruntat elevii în ultimul an.
Alta este situația când ora este interactivă, iar elevii conduc discuția, pun întrebări și învață lucruri.
La ora de matematică de la Târgovişte, profesoara Simona Zepiș e într-o sală de curs, unde o aşteaptă o clasă de a X-a. Sunt toţi acasă şi profesorul se pregăteşte să intre online.
Câteva încercări nereuşite şi e nevoie de ajutor.
Nu ştim dacă elevii care aşteaptă oră se bucură că profesoara lor nu poate intra la lecţia online, cert este ca la aceeaşi oră, dar la vreo 140 de kilometri distanţă, într-o şcoală gimnazială din Ramnicu-Valcea, un alt profesor are o lecţie de fizică online, cu elevi de clasa a 6-a. Le-a pregătit nişte fișe cu texte, pe care vrea să le arate copiilor.
Dascălul e perseverent, deşi în următorul minut pierde complet legătura cu clasa.
Doar că în următoarele 5 minute pierde de alte 2 ori conexiunea cu cei de acasă şi ajunge în ipostaza de a vorbi de unul singur, fără să îl asculte cineva.
E frustrant de ambele părţi şi oricât de dedicat e dascălul, sunt timpi morţi, lecţia e întreruptă, elevii înţeleg ce pot. Teoretic, pot recupera ulterior materia. Practic, mai vedem. Cert este că profesorul s-a pregătit să predea fizică altfel decât la clasă, şi-ar fi dorit o oră interactivă, dar n-a fost să fie.
Dacă școala ar oferi o conexiune bună, profesorii ar avea la îndemână metode moderne prin care să facă lecţia atractivă.
Laurenţiu Badea predă fizică la liceu din Râmnicu Vâlcea, iar la prânz are ora la clasa a IX-a. Profesorul a venit în clasa dar, lecţia este online şi începe cu punerea elevilor într-o ispostază reală - o mână de ajutor dată bunicilor la ţară, acolo unde elevii trebuie să urce un butoi într-o remorcă.
E fizica altfel, pentru că toate lecţiile încep cu o întrebare, apoi cu mai multe întrebări, profesorul îi pune pe elevi să caute, să cerceteze, să se întrebe, să facă muncă de echipă. E un dialog permanent în care elevii pot fi în eroare, pot trage concluzii greşite, dar cât timp oră e antrenantă şi fizica e ancorată în situaţii reale, toţi sunt ochi şi urechi.
De fapt profesorul nu face decât să predea descompunerea forţelor, însă le spune asta copiilor abia spre sfârşitul lecţiei.
Laurenţiu Badea l-a format, la rândul său, pe profesorul Mihai Fârtat, care la fiecare lecţie face din 5 în 5 minute trimiteri către informaţii din alte domenii, un tertip prin care îi ţine pe elevii mai mici, conectaţi la predare.
Încă din 2007 Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă cu privire la o scădere bruscă a interesului elevilor pentru ştiinţe. Una dintre soluţiile găsite de Comisie a fost să încurajeze folosirea educaţiei bazată pe investigaţie, în programele şcolare din ţările membre.
