Campania „Pierduți în teleșcoală”. Școala românească ar trece cu greu clasa din cauza numeroaselor probleme

Știrile PROTV demarează campania „Pierduți în teleșcoală”, o radiografie a școlii românești, la sat și la oraș. Cu situații hilare în care copiii ajung să facă orele prin poduri și grădini, cu profesori supărați că nu mai pot preda aşa cum erau obișnuiți și cu responsabili care nu au soluții. Experții în educație spun că profesorii și învățătorii trebuie să fie instruiți să predea cu metode moderne.

Se spune că veşnicia s-a născut la sat, dar tot acolo se pare că trage să moară şi învățământul online. Alex este în clasa a 6-a, la şcoala din comuna băcăuana Berești-Bistrița. Pentru el, școala online înseamnă zilnic o goană după semnal. Cu telefonul părinţilor, pe care îl împarte cu alţi 4 fraţi.

Alex, elev: ”Zilele mele pentru şcoala online se petrec în grădină. Doar în grădină am semnal potrivit pentru ore. Îmi pun telefonul aici, profesorii îmi zic să deschid camera, să vorbesc, dar nu pot".

Şcoala a fost un calvar în special în decembrie şi ianuarie, spun învăţătorii de la clasele primare de la ţară, care vorbesc despre condiţiile în care copiii au căutat semnalul prin frig şi zăpadă.

Citește și

Emiratele Arabe Unite folosesc câini în aeroporturi ca metodă rapidă de detectare a Covid-19

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Maria Zăbrăuțeanu, învăţător: "Vedeam cum căuta cu telefonul. Stau prin frig, cu gecuțe pe ei, cu hăinuţe, mda".

În satul românesc, fără acoperire la reţea, şcoala a fost de fapt un simulacru, un experiment pe copii de diverse vârste.

Adică timp de aproape un an, celebrele tablete, 250 de mii la nivel naţional, s-au lăsat aşteptate. O licitaţie a fost mult întârziată, deşi încă din starea de urgenţă oficialii se lăudau că cei mici le vor primi în timp util. În judeţul Bacău tabletele au fost trimise la începutul acestui an, dar chiar şi aşa, copiii nu le pot folosi, pentru că în multe sate nu există reţea.

Cea mai mare problemă rămâne semnalul la telefon şi implicit accesul la internet…pe telefonul părinţilor.

Şi ca şi cum nu ar fi fost suficient că au venit târziu, nici nu au ajuns toate tabletele necesare. E nevoie de ele în mai multe judeţe din ţară.

Lavinia Misăilă, inspector adjunct Inspectoratul Şcolar Bacău: "A ajuns un număr de 16 mii de dispozitive, însă la nivelul judeţului este un deficit de încă 13 mii de dispozitive. Copiii ce fac, se descurca cum pot? Momentan se descurcă cum pot".

Școala în pandemie se dovedeşte un fiasco în zonele sărace, acolo unde lipsurile din familie sunt dublate de lipsurile unui sistem de învăţământ teoretic online, practic un eşec. Acolo unde guvernul nu asigură suficiente tablete pentru toţi copiii care au nevoie de ele, nici primarii nu dovedesc că pot cumpăra de la bugetul local, dispozitive pentru copii.

Andreea şi Ana Maria sunt surori, şi sunt eleve în satul Predeşti, judeţul Prahova. Un telefon vechi, cu ecranul brăzdat de crăpături adânci e pentru ele legătura online cu şcoală.

La nici o oră de Bucureşti, exista locuri în care copiii pierd legătura cu şcoală.

Maria Ghiţă, mama fetelor: "Foarte greu, un singur telefon la doi copii nici nu ştim cum să ne împărţim. Facem 4 ore cu aia mare, o oră şi ceva cu asta mică".

Codruța Tănase, profesor limba română: "Sunt copii care abia ţin legătura cu şcoala…ştiu sigur că acum abandonează mai mulţi!"

Un fost Ministru al Educaţiei, profesorul universitar Mircea Miclea, spune că profesorii din alte ţări s-au adaptat mult mai uşor la predarea online, pentru că nu ar fi avut la bază, sisteme învechite, din anii 80, cum avem noi.

Încă din 2010, din timpul mandatului său există prevederi în legea educaţiei prin care predarea online să poată merge mână în mână cu cea convenţională, indiferent dacă e pandemie sau nu.

Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei: ”Dacă de exemplu se respectă legea educaţiei care spunea încă dn 2010 că avem nevoie de o bibliotecă şcolară virtuală şi de o platformă de e-learning cu totul altfel s-ar fi desfăşurat școala în momentul de față. În momentul de față avem un alt tip de minte a elevului, decât mintea de acum 20 de ani. E o minte a digitalilor nativi…ce face şcoala…limitele sistemului, când de fapt ar fi trebui să avem lecţii model, ţinute de cei mai buni profesori, de la clasa 1 până la a 12-a, în sistem multimedia, aşa cum aşteaptă această generaţie digitală, şi aceste lecţii puteau fi accesate de orice copil, oricând, oriunde".

Școala online a făcut și mai mari diferențele între cei care au posibilități și cei care nu au. Ministerul Educației estimează că o jumătate de milion de elevi au fost fără acces la o reţea de date, în anul trecut, şi în jur de 2.500 de școli au fost neconectate la internet.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"