Reacții îngrijorate după prima victorie a extremei drepte în Franța. „Ne confruntăm cu o "trumpizare" a democrației franceze"

Formațiunea președintelui francez a ocupat locul trei, iar Macron este criticat dur pentru decizia de a forța alegeri anticipate.

Acum, toată lumea așteaptă turul decisiv al scrutinului, de duminică.

Marine Le Pen, lider francez al extremei drepte: „Nimic nu este încă adjudecat, turul al doilea va fi decisiv!"

Marine Le Pen a preluat conducerea formațiunii de extremă dreaptă în 2011. Partidul format în 1972 de tatăl ei era izolat pe scena politică franceză din cauza antisemitismului declarat și a rasismului. Marine le Pen a eliminat punctele de vedere prea radicale, și chiar şi-a exclus părintele din partid, din cauza unor comentarii extreme.

Cécile Alduy, profesor la Universitatea Stanford, specialist în probleme de extrema dreaptă: „De când a preluat conducerea partidului, (Marine le Pen) a încercat să-și îmblânzească discursul, să îmbrățișeze un soi de secularism democratic la nivel retoric, cu tot cu drepturile femeilor. Așa a reușit să schimbe imaginea partidului."

Citește și

Donald Tusk avertizează în privinţa unui "mare pericol" pentru Franţa şi Europa

Dacă va câștiga majoritatea parlamentară, Marine le Pen îl va putea instala ca prim-ministru pe protejatul ei, în vârstă de 28 de ani, Jordan Bardella. Lipsa de experiență politică a acestuia nu este văzută drept un impediment de mulți dintre votanți, care vor cu orice preț o alternativă la președintele Emmanuel Macron.

Cécile Alduy: „(Bardella) este foarte tânăr și îi atrage pe votanții tineri. Are 1,6 milioane de urmăritori pe TikTok. E ca o vedetă rock printre fanii săi."

Jordan Bardella, Adunarea Națională: „Sunt recunoscător francezilor și îi îndemn să rămână mobilizați pentru un ultim efort duminica viitoare!"

În actuala legislatură, partidul lui Marine le Pen are 88 de deputați. Pe 7 iulie, în cel de-al doilea tur al alegerilor, Adunarea Națională ar urma să-și adjudece cel puțin 255 de mandate. Ca să aibă majoritatea absolută dorită, extremei-drepte i-ar trebui 289 de mandate. Iar celelalte partide încearcă să facă front comun și să-și mobilizeze susţinătorii la urne.

Sandrine Rousseau, ecologistă: „Fac apel la toți francezii să-și îndeplinească această responsabilitate democratică, să aibă grijă de democrația noastră, care nu o duce deloc bine. Ne confruntăm cu o "trumpizare" a democrației franceze."

Olivier Faure, șeful Partidului Socialist: „Imaginați-vă că Franța, țara drepturilor omului, țara iluminismului, devine dintr-o dată un stat de extremă dreaptă, ca atâtea altele. E de neconceput."

Ca să blocheze alegerea candidaților de extremă dreaptă, partidele de pe locurile doi şi trei ar trebui să negocieze și să susțină un singur candidat – pe cel cu şanse crescute de a-l învinge pe reprezentantul extremei-drepte. Dar, oricare va fi deznodământul pe 7 iulie, se prefigurează o coabitare dificilă, dacă nu imposibilă, între Guvern și președintele Macron.