Președinta Georgiei a blocat prin veto adoptarea „legii rusești”, din cauza căreia au pornit revolte de stradă
„Astăzi, am pus un veto (...) la legea care este rusă în esenţa sa şi care contravine Constituţiei noastre”, a spus Salome Zurabişvili într-o declaraţie televizată.
Este vorba totuşi despre un veto cu valoare mai ales simbolică al preşedintei proeuropene, aflată în conflict cu guvernul, având în vedere că partidul la putere, 'Visul georgian', iniţiatorul legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a legii.
Textul aprobat marţi de parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o antrena spre Rusia.
El a provocat ample manifestaţii, care durează de mai bine de o lună şi la care au luat parte mii de persoane, mai ales tineri.
NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian.
Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca 'organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine', şi să se supună unui control administrativ.
Detractorii au numit-o 'legea rusă' dată fiind similitudinea sa cu o lege votată în Rusia.
Preşedinta Zurabişvili a propus amendamente la proiectul de lege, dar a prevenit contra oricăror negocieri 'artificiale'.
În ce-l priveşte, prim-ministrul Irakli Kobakhidze s-a declarat dispus să evoce posibile modificări.
Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO.