Misiunea Polaris Dawn a SpaceX a fost lansată. Pentru prima dată, persoane private vor ieşi în spaţiu
Astronauții au dat startul misiunii private de cinci zile Polaris Dawn a SpaceX, care îşi propune să testeze noi modele de costume spaţiale şi să efectueze prima plimbare spaţială privată, relatează Reuters.
Echipajul, format dintr-un om de afaceri miliardar, un pilot militar de vânătoare pensionat şi doi angajaţi ai SpaceX, a decolat de la Centrul Spaţial Kennedy al NASA din Florida la ora locală 5:23 a.m. EST (12:23, ora României).
Capsula a ajuns pe orbită aproximativ nouă minute şi jumătate mai târziu, iar echipajul a gravitat în jurul unui mic câine de pluş, jucăria astronaut, în timp ce imponderabilitatea - gravitaţia zero - a devenit evidentă.
Crew Dragon s-a separat apoi de racheta propulsoare la trei minute după aceea, camerele de la bord dezvăluind o privelişte spectaculoasă a capsulei deasupra Pământului însorit.
„În timp ce priviţi spre Steaua Nordului, amintiţi-vă că curajul vostru luminează harta pentru viitorii exploratori”, a declarat prin radio Frank Messina, directorul de lansare al SpaceX, adresându-se echipajului. „Avem încredere în abilităţile voastre, în curajul vostru şi în munca voastră în echipă pentru a duce la bun sfârşit misiunea care ne aşteaptă. Vă trimitem îmbrăţişări de la sol”, a continuat ea.
Boosterul Falcon 9 al misiunii a aterizat apoi în siguranţă pe o platformă maritimă.
Aceasta este cea de-a cincea misiune privată a capsulei Crew Dragon - şi cea mai riscantă - de până acum. Nava spaţială se va aşeza în cele din urmă pe o orbită eliptică, trecând şi foarte aproape de Pământ, la 190 km, cât şi la 1.400 km, cea mai îndepărtată distanţă la care s-au aventurat oamenii de la încheierea programului american Apollo în 1972.
O încercare de lansare, luna trecută, a fost amânată cu câteva ore înainte de decolare din cauza unei mici scurgeri de heliu în echipamentul de la sol de pe platforma de lansare a SpaceX.
SpaceX a remediat scurgerea, dar Falcon 9 al companiei a fost apoi reţinută la sol de autorităţile de reglementare americane din cauza unui eşec al recuperării boosterului în timpul unei alte misiuni, ceea ce a întârziat şi mai mult lansarea Polaris.
Şi lansarea de marţi a fost amânată cu aproximativ două ore din cauza vremii nefavorabile.
Doar astronauţii guvernamentali bine pregătiţi şi bine finanţaţi au efectuat ieşiri în spaţiu până acum. De la crearea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), în 2000, au fost efectuate aproximativ 270 de ieşiri în spaţiu, iar astronauţii chinezi de pe staţia spaţială Tiangong din Beijing au efectuat 16.
Ieşirea în spaţiu a echipajului Polaris Dawn este planificat pentru a treia zi a misiunii, la 700 km altitudine şi va dura aproximativ 20 de minute. Nava Crew Dragon a SpaceX îşi va depresuriza încet întreaga cabină - nu are o cameră de aerisire precum ISS - şi toţi cei patru astronauţi se vor baza pe costumele lor spaţiale subţiri, construite de SpaceX, pentru a avea oxigen.
Prima ieşire în spaţiu a SUA a avut loc în 1965, la bordul unei capsule Gemini, şi a utilizat o procedură similară celei planificate pentru Polaris Dawn: capsula a fost depresurizată, trapa a fost deschisă, iar un astronaut în costum spaţial s-a aventurat afară pe un cablu.
UN MILIARDAR IUBITOR AL SPAŢIULUI COSMIC
Jared Isaacman, în vârstă de 41 de ani, pilot şi fondator miliardar al companiei de plăţi electronice Shift4, finanţează misiunea Polaris, aşa cum a făcut pentru zborul său Inspiration4 cu SpaceX în 2021. El a refuzat să spună cât de mult plăteşte pentru misiuni, dar acestea vor costa probabil sute de milioane de dolari.
Alături de el se află pilotul misiunii, Scott Poteet, 50 de ani, un locotenent-colonel pensionat al Forţelor Aeriene ale SUA, precum şi angajatele SpaceX Sarah Gillis, 30 de ani, şi Anna Menon, 38 de ani, ambele ingineri seniori în cadrul companiei. Pentru ieşirea în spaţiu, Isaacman şi Gillis vor ieşi din nava spaţială legate de o linie de oxigen, în timp ce Poteet şi Menon vor rămâne în cabină.
Misiunea este prima din cadrul programului privat Polaris al lui Isaacman, care include o misiune Crew Dragon în viitor, urmată de un zbor pe nava spaţială Starship a SpaceX, o rachetă uriaşă pe care compania a cheltuit miliarde de dolari pentru a o dezvolta ca vehicul emblematic pentru Lună şi Marte.
Cei patru membri ai echipajului sunt, de fapt, subiecţi de testare pentru o serie de experimente ştiinţifice care vor încerca să facă lumină asupra modului în care radiaţiile cosmice şi vidul din spaţiu afectează corpul uman, adăugându-se deceniilor de studii asupra astronauţilor care trăiesc la bordul ISS.
De la retragerea navetelor sale spaţiale în 2011, NASA s-a bazat în mare măsură pe compania SpaceX şi pe Crew Dragon, care a efectuat nouă misiuni cu astronauţi spre şi dinspre ISS pentru agenţia guvernamentală americană, fiind singurul vehicul american pentru echipaj în funcţiune.
Compania a efectuat anterior patru misiuni private: Inspiration4 a lui Isaacman şi trei zboruri private cu astronauţi organizate de brokerul de misiuni Axiom Space, cu sediul în Houston.
Boeing se străduieşte să dezvolte un vehicul spaţial similar, Starliner, care ar putea rivaliza cu Crew Dragon. Dar cea mai recentă misiune de testare a Starliner de către NASA, care a început în iunie - prima dată când a zburat cu un echipaj - şi-a lăsat astronauţii pe ISS săptămâna trecută din cauza unor probleme cu sistemul său de propulsie.