Uniunea Europeană încearcă să își recâştige autonomia spaţială prin lansarea rachetei Vega

62479635

La două luni după zborul inaugural al rachetei Ariane 6, Uniunea Europeană ar trebui să îşi recapete suveranitatea spaţială odată cu lansarea pe 3 septembrie a micii sale rachete Vega, care va trimite în spaţiu un satelit. 


Lansarea este programată să aibă loc de la Centrul Spaţial Kourou din Guyana Franceză pe 3 septembrie, la ora locală 22:50 (01:50 GMT, 4 septembrie): aceasta va fi ultima misiune a lansatorului italian Vega, dezvoltat de compania Avio şi aflat în serviciu din 2012, înainte de a fi înlocuit de Vega C, o versiune îmbunătăţită şi mai puternică, dar menţinută la sol din 2022 în urma unui accident.

Acest zbor "este a doua parte din restaurarea autonomiei spaţiale şi a autonomiei strategice europene", a declarat Philippe Baptiste, preşedintele Centrului Naţional de Studii Spaţiale (CNES) din Franţa.

Misiunea, denumită VV24, vizează plasarea satelitului Sentinel-2C din programul european Copernicus pe o orbită heliosincronă la o altitudine de aproximativ 780 de kilometri. Plasarea pe orbită urmează să aibă loc la 57 de minute după lansare.

Făcând parte din programul spaţial de monitorizare a Pământului, domeniul în care Uniunea Europeană excelează, satelitul Sentinel-2C va susţine o gamă largă de aplicaţii operaţionale, inclusiv în agricultură, supravegherea calităţii apei, gestionarea catastrofelor naturale - precum incendii de pădure, seisme şi inundaţii - precum şi detectarea emisiilor de metan.

Misiunea va onora "angajamentul grupului Arianespace de a garanta Europei un acces independent la spaţiu", a subliniat într-un comunicat acest grup francez care gestionează lansarea.

După ultimul zbor al rachetei Ariane 5, care a avut loc în iulie 2023, europenii nu mai dispuneau de posibilitatea de a-şi lansa singuri sateliţii pe orbită.

Presiune pe Vega C

Succesul înregistrat la începutul lunii iulie 2024 de primul zbor al rachetei Ariane 6, a cărei dezvoltare a acumulat o întârziere de patru ani, le-a dat însă aripi europenilor din acest punct de vedere, marcând sfârşitul "anului negru" pe durata căruia "Bătrânul Continent" a fost privat de accesul la spaţiu.

Reluarea zborurilor lansatoarelor din UE este cu atât mai strategică pentru europeni cu cât aceştia se luptă să concureze cu gigantul american SpaceX, care îşi lansează rachetele reutilizabile Falcon 9 de aproximativ două ori pe săptămână.

Un optimism prudent se impune în ceea ce priveşte racheta Vega C, al cărei prim zbor comercial din decembrie 2022 s-a încheiat cu un eşec, provocând distrugerea a doi sateliţi Airbus, în timp ce Europa era deja privată de lansatoarele Soyuz după invazia rusă din Ucraina şi de întârzierile acumulate în dezvoltarea rachetei Ariane 6.

"Sunt însă încrezător. Vom putea fi pregătiţi la sfârşitul lunii noiembrie să lansăm Vega C", a declarat Toni Tolker-Nielsen, directorul departamentului de transport spaţial din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), adăugând că designul motorului acestei rachete, aflat la originea mai multor anomalii, a fost "complet revizuit" şi că ultimele teste au fost concludente.

"Vega C este supusă unei mari presiuni, dar nu există niciun motiv pentru care să nu funcţioneze bine", a spus el.

Conform declaraţiilor sale, ESA pregăteşte de acum cel de-al doilea zbor al rachetei Ariane 6 în luna decembrie, precum şi şase lansări pentru Ariane 6 şi patru lansări pentru Vega C în anul 2025.

"Am ieşit dintr-o criză tehnică şi politică a lansatorului", a declarat Pierre Lionnet, director de cercetare în cadrul Eurospace, asociaţia industriaşilor europeni din sectorul spaţial.

"În schimb, marele semn de întrebare este acela de şti cine va cumpăra suficiente lansări pentru ca operatorul şi companiile industriale să poată furniza servicii la un tarif acceptabil pentru clienţi şi care ar permite întregului lanţ industrial să facă profit", a adăugat el.

Dintre toate puterile spaţiale, UE este "cel mai mic client în ceea ce priveşte nevoile de lansări" şi trebuie să îşi găsească locul pe o piaţă "care s-a modificat radical", a concluzionat Pierre Lionnet.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO A fost gimnastă de performanță și a devenit pilot de avion! "În ultimul an am zburat aproximativ 300.000 de kilometri"
FOTO A fost gimnastă de performanță și a devenit pilot de avion! "În ultimul an am zburat aproximativ 300.000 de kilometri"
Citește și...
Perspective îngrijorătoare din Germania: Extrema dreaptă ar urma să obţină succese fără precedent în mai multe landuri

Extrema dreaptă ar urma să obţină succese fără precedent duminică, în două scrutine în estul Germaniei, fragilizând şi mai mult poziţia cancelarului Olaf Scholz, într-un context ”încins” de atacul cu cuţitul la Solingen, relatează AFP.

Băiat de 16 ani decapitat de un rechin în timp ce pescuia. Mărturia cutremurătoare a tatălui

Un băiat de 16 ani a fost decapitat de rechin în Jamaica, în timp ce se afla la pescuit sub apă. Adolescentul a fost găsit la Montego Bay, unul dintre cele mai populare centre turistice ale țării.

 

Ucraina lansează unul dintre cele mai mari atacuri de la începutul războiului. Instalațiile energetice rusești, afectate

Ucraina a lansat un val de atacuri cu drone peste noapte asupra Rusiei, provocând incendii la două instalații energetice rusești.

Recomandări
Lucian Pahonțu, reacție la acuzațiile privind Revoluția: „Întreaga activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale”

Nicușor Dan a declarat că șeful SPP Lucian Pahonțu nu este în situația celor care au participat la acțiunile de reprimare a protestatarilor din Decembrie '89 și de la Mineriada din iunie 1990.

Primul spital construit ”de la zero” în Cluj. FOTO: Cum arată noul centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie

Noul Centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, una dintre cele mai importante investiții în domeniul medical realizată din fonduri europene, a fost inaugurat în Cluj-Napoca.

Trump anunță „cel mai mare acord petrolier din istorie” cu Venezuela: „Va reduce considerabil prețul benzinei”

Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri încheierea unui acord în sectorul petrolier cu Venezuela, în virtutea căruia Statele Unite ar urma să-şi dubleze rezervele de petrol, transmit AFP şi Reuters.