Uniunea Europeană încearcă să își recâştige autonomia spaţială prin lansarea rachetei Vega
La două luni după zborul inaugural al rachetei Ariane 6, Uniunea Europeană ar trebui să îşi recapete suveranitatea spaţială odată cu lansarea pe 3 septembrie a micii sale rachete Vega, care va trimite în spaţiu un satelit.
Lansarea este programată să aibă loc de la Centrul Spaţial Kourou din Guyana Franceză pe 3 septembrie, la ora locală 22:50 (01:50 GMT, 4 septembrie): aceasta va fi ultima misiune a lansatorului italian Vega, dezvoltat de compania Avio şi aflat în serviciu din 2012, înainte de a fi înlocuit de Vega C, o versiune îmbunătăţită şi mai puternică, dar menţinută la sol din 2022 în urma unui accident.
Acest zbor "este a doua parte din restaurarea autonomiei spaţiale şi a autonomiei strategice europene", a declarat Philippe Baptiste, preşedintele Centrului Naţional de Studii Spaţiale (CNES) din Franţa.
Misiunea, denumită VV24, vizează plasarea satelitului Sentinel-2C din programul european Copernicus pe o orbită heliosincronă la o altitudine de aproximativ 780 de kilometri. Plasarea pe orbită urmează să aibă loc la 57 de minute după lansare.
Făcând parte din programul spaţial de monitorizare a Pământului, domeniul în care Uniunea Europeană excelează, satelitul Sentinel-2C va susţine o gamă largă de aplicaţii operaţionale, inclusiv în agricultură, supravegherea calităţii apei, gestionarea catastrofelor naturale - precum incendii de pădure, seisme şi inundaţii - precum şi detectarea emisiilor de metan.
Misiunea va onora "angajamentul grupului Arianespace de a garanta Europei un acces independent la spaţiu", a subliniat într-un comunicat acest grup francez care gestionează lansarea.
După ultimul zbor al rachetei Ariane 5, care a avut loc în iulie 2023, europenii nu mai dispuneau de posibilitatea de a-şi lansa singuri sateliţii pe orbită.
Presiune pe Vega C
Succesul înregistrat la începutul lunii iulie 2024 de primul zbor al rachetei Ariane 6, a cărei dezvoltare a acumulat o întârziere de patru ani, le-a dat însă aripi europenilor din acest punct de vedere, marcând sfârşitul "anului negru" pe durata căruia "Bătrânul Continent" a fost privat de accesul la spaţiu.
Reluarea zborurilor lansatoarelor din UE este cu atât mai strategică pentru europeni cu cât aceştia se luptă să concureze cu gigantul american SpaceX, care îşi lansează rachetele reutilizabile Falcon 9 de aproximativ două ori pe săptămână.
Un optimism prudent se impune în ceea ce priveşte racheta Vega C, al cărei prim zbor comercial din decembrie 2022 s-a încheiat cu un eşec, provocând distrugerea a doi sateliţi Airbus, în timp ce Europa era deja privată de lansatoarele Soyuz după invazia rusă din Ucraina şi de întârzierile acumulate în dezvoltarea rachetei Ariane 6.
"Sunt însă încrezător. Vom putea fi pregătiţi la sfârşitul lunii noiembrie să lansăm Vega C", a declarat Toni Tolker-Nielsen, directorul departamentului de transport spaţial din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), adăugând că designul motorului acestei rachete, aflat la originea mai multor anomalii, a fost "complet revizuit" şi că ultimele teste au fost concludente.
"Vega C este supusă unei mari presiuni, dar nu există niciun motiv pentru care să nu funcţioneze bine", a spus el.
Conform declaraţiilor sale, ESA pregăteşte de acum cel de-al doilea zbor al rachetei Ariane 6 în luna decembrie, precum şi şase lansări pentru Ariane 6 şi patru lansări pentru Vega C în anul 2025.
"Am ieşit dintr-o criză tehnică şi politică a lansatorului", a declarat Pierre Lionnet, director de cercetare în cadrul Eurospace, asociaţia industriaşilor europeni din sectorul spaţial.
"În schimb, marele semn de întrebare este acela de şti cine va cumpăra suficiente lansări pentru ca operatorul şi companiile industriale să poată furniza servicii la un tarif acceptabil pentru clienţi şi care ar permite întregului lanţ industrial să facă profit", a adăugat el.
Dintre toate puterile spaţiale, UE este "cel mai mic client în ceea ce priveşte nevoile de lansări" şi trebuie să îşi găsească locul pe o piaţă "care s-a modificat radical", a concluzionat Pierre Lionnet.
